Ordinul nr.1995 din 18 nov.2005 .

                   ORDIN   Nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005

pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

EMITENT:      MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

              Nr. 1.995 din 18 noiembrie 2005

              MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

              Nr. 1.160 din 30 ianuarie 2006

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 207 din  7 martie 2006

 

    În temeiul art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, al art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

    ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:

 

    ART. 1

    Se aprobă Regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.

––––

    *) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

 

    ART. 2

    La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare se abrogă.

    ART. 3

    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

           Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

                              Gheorghe Dobre

 

                 Ministrul administraţiei şi internelor,

                               Vasile Blaga

 

                              ––––

 

 

                   ORDIN   Nr. 1995/1160 din 18 noiembrie 2005

pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren*)

EMITENT:      MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI

              Nr. 1.995 din 18 noiembrie 2005

              MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

              Nr. 1.160 din 30 ianuarie 2006

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 207 bis  din  7 martie 2006

 

    *) Ordinul nr. 1.995/2005/1.160 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 7 martie 2006 şi este reprodus şi în acest număr bis.

 

    În temeiul art. 41 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, al art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,

 

    ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor emit următorul ordin:

 

    ART. 1

    Se aprobă Regulamentul privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2

    La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare se abrogă.

    ART. 3

    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

 

            Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului,

                                Gheorghe Dobre

 

                   Ministrul administraţiei şi internelor,

                                 Vasile Blaga

 

    ANEXA 1*)

 

    *) Anexa este reprodusă în facsimil.

 

                              REGULAMENT

privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren

 

    CAP. 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    (1) Prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă produse de seisme şi/sau alunecări sau prăbuşiri de teren, denumite în continuare situaţii de urgenţă specifice, reprezintă o activitate de interes naţional, prin dimensiunea urmărilor negative ce se pot produce în plan economic, social şi de mediu.

    (2) În activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice participă, în condiţiile legii, autorităţile administraţiei publice, operatorii economici, instituţiile publice, persoanele juridice şi persoanele fizice, reprezentanţii societăţii civile – ONG-uri.

    ART. 2

    (1) Tipurile de risc pentru care Comitetul ministerial pentru situaţii de urgenţă şi Centrul operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumite în continuare Comitet ministerial, respectiv Centru operativ, au atribuţii în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă sunt stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005 şi prin actele normative subsecvente;

    (2) În sensul prezentului regulament, prin gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice se înţeleg acţiunile şi măsurile pentru:

    a) prevenire şi pregătire pentru intervenţie, înainte de declanşarea fenomenelor cauzale;

    b) intervenţie operativă, după producerea situaţiei de urgenţă specifice, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acesteia;

    c) intervenţie ulterioară, pentru recuperare şi reabilitare.

    (3) Parametrii şi nivelurile de gravitate minime privind caracterizarea zonelor afectate de situaţia de urgenţă specifică în vederea solicitării declarării stării de alertă sau instituirii stării de urgenţă specifice, sunt prevăzuţi în anexa A.

    ART. 3

    Obiectul prezentului regulament îl constituie ansamblul acţiunilor şi măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie imediată, de recuperare şi reabilitare necesare limitării efectelor cutremurelor/alunecărilor de teren, precum şi atribuţiile ce revin structurilor implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă determinate de cutremure/alunecări de teren.

    ART. 4

    În sensul prezentului regulament, elementele expuse direct sau indirect efectelor unei situaţii de urgenţă specifice sunt:

    a) populaţia, precum şi bunurile sale mobile şi imobile;

    b) construcţiile: clădiri de locuit, clădiri pentru învăţământ şi social-culturale, structuri sanitare, capacităţile productive: fabrici, platforme industriale, ferme zootehnice, amenajări piscicole, porturi, aeroporturi, barajele şi alte lucrări hidrotehnice etc.;

    c) căile de transport rutiere, feroviare, aeriene şi navale;

    d) reţelele de alimentare cu energie electrică, gaze, sursele şi sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, staţiile de tratare şi de epurare;

    e) reţelele de telecomunicaţii şi altele asemenea;

    f) mediul natural: ecosisteme, păduri, terenuri dispuse pe versanţi sau având caracteristici defavorabile, intravilanul localităţilor şi altele;

    g) activităţile social-economice.

 

    CAP. 2

    Acţiuni şi măsuri preventive

 

    Secţiunea 1

    Acţiuni şi măsuri organizatorice

 

    ART. 5

    (1) Organizarea, coordonarea şi controlul acţiunilor şi măsurilor privind prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifică revine Comitetului ministerial, organizat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

    (2) Preşedintele Comitetului ministerial este ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi din Comitetul ministerial fac parte persoane de decizie din conducerea ministerului, precum şi specialişti din instituţii şi unităţi, reprezentanţi ai societăţii civile, cu atribuţii şi responsabilităţi în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

    (3) În teritoriu, acţiunile şi măsurile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se realizează prin comitetele judeţene/Comitetul municipiului Bucureşti şi comitetele locale ale sectoarelor acestuia, municipale, orăşeneşti şi comunale pentru situaţii de urgenţă, denumite în continuare comitete judeţene/municipiului Bucureşti, municipale, orăşeneşti, respectiv comunale din care vor face parte şi câte un membru din partea ONG-urilor cu forţe specializate şi voluntare. Deţinătorii, cu orice titlu, de construcţii, dotări şi terenuri, a căror avariere în caz de situaţie de urgenţă specifică poate pune în pericol populaţia, precum şi mediul natural şi construit sunt obligaţi să le întreţină, să le repare şi să le exploateze corespunzător, să doteze construcţiile cu aparatura de măsură şi control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, să instaleze sisteme de avertizare-alarmare a populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi să organizeze activitatea de supraveghere, intervenţie şi reabilitare conform legislaţiei în vigoare pentru fiecare domeniu.

 

    Secţiunea 2

    Planurile de apărare

 

    ART. 6

    Aplicarea măsurilor de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice se realizează în mod unitar pe baza Planurilor de analiză şi acoperire a riscurilor, precum şi a Planurilor de intervenţie şi cooperare, întocmite la nivel de judeţ, municipiul Bucureşti şi sectoarelor acestuia, localitate, operator economic şi instituţie publică, denumite în continuare planuri de apărare.

    ART. 7

    (1) Planurile de apărare sunt documentele pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive şi de gestionare a situaţiei de urgenţă specifice, incluzând pregătirea şi intervenţia operativă, refacerea şi reabilitarea, în vederea conducerii unitare a acestora.

    (2) Modul de întocmire, structura şi conţinutul, precum şi condiţiile de modificare şi actualizare, avizare şi aprobare ale planurilor de apărare se stabilesc prin „Normativul privind Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice”, prevăzut în anexa B.

    (3) Planurile prevăzute la alin. (1) se întocmesc pentru judeţe/municipiul Bucureşti şi sectoarele acestuia, precum şi pentru localităţi, de către comitetele pentru situaţii de urgenţă, constituite conform legii, iar pentru operatorii economici şi instituţiile publice, de către conducerile administrative ale acestora.

    ART. 8

    (1) Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare prevăzute la art. 6 alin. (3) şi aplicarea acţiunilor şi măsurilor prevăzute în acestea revine prefecţilor, primarilor şi conducerilor administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice.

    (2) Avertizarea-alarmarea populaţiei în cazul iminenţei producerii unei situaţii de urgenţă specifice este atributul structurilor Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, la nivel naţional/local.

    (3) Aplicarea măsurilor şi acţiunilor de apărare este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice; participarea la acţiunile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie este obligatorie pentru toate persoanele fizice şi juridice, cu excepţia persoanelor fizice cu handicap şi a altor categorii defavorizate.

    ART. 9

    Programele de dezvoltare economico-socială ce se întocmesc la nivel naţional, judeţean şi local vor cuprinde, în mod obligatoriu, măsurile de prevenire a efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, răspunderea aplicării acestora revenind autorităţilor administraţiei publice centrale, locale şi conducerilor administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice.

    ART. 10

    (1) Planul judeţean/municipiului Bucureşti de apărare împotriva situaţiilor de urgenţă specifice se completează şi se actualizează, de către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului judeţean/municipiului Bucureşti.

    (2) La întocmirea sau la actualizarea planurilor de apărare, în baza evaluărilor efectuate, nivelurile de risc se marchează distinct pe harta zonelor de risc şi se stabilesc măsurile necesare în domeniul prevenirii şi gestionării situaţiei de urgenţă specifice.

    (3) Modificările şi actualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale, precum şi inspectoratului pentru situaţii de urgenţă în a cărui zonă de competenţă se află operatorii economici, instituţiile publice şi localităţile respective.

    (4) Întocmirea şi actualizarea planurilor sunt controlate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă periodic, dar nu mai rar de o dată pe an. De asemenea, semestrial, organele abilitate să întocmească planul vor raporta forurilor imediat superioare situaţia acestora şi măsurile de actualizare şi/sau de îmbunătăţire.

 

    Secţiunea 3

    Organizarea sistemului informaţional-decizional

 

    ART. 11

    Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de urgenţă specifice.

    ART. 12

    (1) Transmiterea informaţiilor şi a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, aprobată prin planul propriu de apărare.

    (2) Schema de principiu a fluxului informaţional-decizional este prezentată în anexa C.

    (3) Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP comunică imediat principalele caracteristici ale seismului, conform modelului prezentat în anexa C1.

    (4) Prefecţii judeţelor, respectiv prefectul municipiului Bucureşti, comunică imediat principalele efecte ale situaţiei de urgenţă specifice, conform anexei C2.

    ART. 13

    (1) Informarea secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor ierarhic superioare asupra locului producerii situaţiei de urgenţă specifice, evoluţiei acesteia, efectelor negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative.

    (2) Conţinutul cadru al raportului operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de gestionare a situaţiei de urgenţă specifice este prezentat în anexa D.

    ART. 14

    Primarii, conducerile comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă constituite după caz, precum şi cele ale unităţilor social-economice amplasate în zone predispuse la alunecări de teren, au obligaţia să asigure preluarea de la staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.

 

    Secţiunea 4

    Logistica intervenţiei

 

    ART. 15

    (1) Sistemul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se stabileşte prin planurile de apărare specifice, de către autorităţile, instituţiile publice, societatea civilă, prin reprezentanţii ei în Comitetul ministerial şi operatorii economici cu atribuţii în acest domeniu.

    (2) Forţele şi mijloacele de intervenţie se organizează, se stabilesc şi se pregătesc din timp şi acţionează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice.

    (3) Pregătirea forţelor profesioniste de intervenţie se realizează în cadrul instituţiilor abilitate prin lege, pe baza unor programe adecvate avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti şi aprobate de comitetele judeţene/municipiului Bucureşti. Pregătirea forţelor specializate voluntare de intervenţie se realizează în cadrul ONG-urilor cu scop similar.

    (4) Prefecţii, primarii şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor au obligaţia de a asigura cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune conform planurilor de apărare specifice, aprobate.

    (5) Forţele de intervenţie specializate acţionează conform domeniului lor de competenţă, pentru:

    a) salvarea şi/sau protejarea oamenilor, animalelor şi bunurilor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente, medicamente şi materiale de primă necesitate;

    b) acordarea primului-ajutor medical şi psihologic, precum şi participarea la evacuarea populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici afectaţi;

    c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situaţiei de urgenţă specifice;

    d) dirijarea şi îndrumarea circulaţiei pe direcţiile şi în zonele stabilite ca accesibile;

    e) diminuarea şi/sau eliminarea avariilor la reţele şi clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei, spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă, clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională, staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii, rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă, clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase, precum şi pentru căi de transport, clădiri pentru învăţământ;

    f) limitarea proporţiilor situaţiei de urgenţă specifice şi înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare.

    (6) Forţele de intervenţie specializate sunt: structuri ale serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, unităţile poliţiei, unităţile jandarmeriei, unităţile poliţiei de frontieră, structurile poliţiei comunitare, unitatea specială de aviaţie, unităţile specializate/detaşamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, unităţile pentru asistenţa medicală de urgenţă ale Ministerului Sănătăţii, organizaţiile nonguvernamentale specializate în acţiuni de salvare, unităţile şi formaţiunile sanitare şi de inspecţie sanitar-veterinară, formaţiuni de pază a persoanelor şi a bunurilor, precum şi detaşamente şi echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate şi societăţilor comerciale specializate, incluse în planurile de apărare şi dotate cu forţe şi mijloace de intervenţie, formaţiunile de voluntari ai societăţii civile specializaţi în intervenţia în situaţii de urgenţă şi organizaţi în ONG-uri cu activităţi specifice.

    (7) Forţele auxiliare se stabilesc din rândul populaţiei şi salariaţilor, formaţiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situaţii de urgenţă, şi acţionează conform sarcinilor stabilite pentru formaţiile de protecţie civilă organizate la operatorii economici şi societăţile comerciale în planul de apărare specific.

    (8) Pentru pregătirea şi antrenarea societăţii civile în acţiuni de acordare a primului-ajutor, de limitare şi înlăturare a efectelor situaţiilor de urgenţă specifice, au fost constituite formaţiunile de voluntari specializaţi în intervenţia pentru situaţii de urgenţă formate din:

    1. reţele locale de urgenţă radio – Federaţia Română de Radioamatorism – F.R.R.;

    2. asociaţii locale ale salvatorilor pentru situaţii de urgenţă – ASVSU;

    3. societăţi comerciale de pază, de pompieri voluntari, de taxi, transportatori;

    4. societăţi comerciale de ambulanţe particulare, farmacii, medici particulari etc.;

    5. alpinişti utilitari, salvamont, salvamari, scafandri, speologi, cascadori etc.;

    6. centre de educare canină;

    7. centre de psihoterapie;

    8. alte ONG-uri, cu secţii de salvare în situaţii de urgenţă.

    (9) O dată pe lună, în prima zi de luni a lunii respective, între orele 8,00 şi 9,00, vor avea loc exerciţii de cooperare, informare şi alarmare, la nivelul dispeceratelor proprii fiecărei structuri de voluntari de pe raza localităţii/municipiului Bucureşti, fără deplasare de mijloace şi forţe umane în teren, pe frecvenţele de cooperare în situaţii de urgenţă.

    (10) O dată la 3 luni, în acelaşi scop, în exerciţiile de pregătire vor fi implicate şi forţele profesioniste, fără deplasare de mijloace şi forţe umane în teren.

    (11) O dată la 6 luni – vara şi iarna – la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, vor avea loc exerciţii de pregătire/aplicaţii cu implicarea forţelor profesioniste şi a mijloacelor de intervenţie.

    (12) Anual, comitetele judeţene/municipiului Bucureşti organizează şi execută exerciţii aplicative pe baza unor programe adecvate pentru verificarea pregătirii tuturor forţelor de intervenţie, şi a populaţiei, funcţionării sistemului de înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, precum şi a tehnicii, mijloacelor şi materialelor de intervenţie aflate în dotare; exerciţiile vor fi prealabil anunţate, pentru a nu crea panică în zona unde urmează a se desfăşura.

    (13) Logistica acţiunilor de antrenament şi exerciţii aplicative, prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă specifice se asigură de către autorităţile, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.

    ART. 16

    Resursele financiare necesare acţiunilor şi măsurilor pentru prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum şi din alte surse interne şi internaţionale, în scopul realizării acţiunilor şi măsurilor de prevenire, intervenţie operativă, recuperare şi reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale şi tehnica necesare şi pentru întreţinerea acestora, precum şi pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forţele profesioniste cât şi pentru forţele specializate voluntare din cadrul societăţii civile.

 

    CAP. 3

    Acţiuni şi măsuri de intervenţie operativă

 

    ART. 17

    (1) Conducerea operaţiunilor de intervenţie operativă în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se realizează de autorităţile legal învestite cu atribuţii şi responsabilităţi privind concepţia, planificarea, organizarea şi controlul în domeniu, respectiv de către prefecţi, primari şi conducerile operatorilor economici şi instituţiilor publice, conform legii.

    (2) Prefectul şi subprefecţii, primarii municipiilor, oraşelor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi comunelor, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe centrale ale administraţiei publice, şefii serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, precum şi conducătorii regiilor autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, precum şi reprezentanţii societăţii civile la nivel central şi local se autosesizează şi declanşează de la sediile instituţiilor respective acţiunile ce se impun privind alertarea şi intervenţia în caz de urgenţă potrivit Planului de apărare judeţean/municipiului Bucureşti.

    (3) În cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, membrii comitetului judeţean/municipiului Bucureşti, numiţi prin ordin al prefectului, se întrunesc de urgenţă la sediul Prefecturii.

    (4) În situaţia imposibilităţii utilizării sediului Prefecturii, conducerea acţiunilor de intervenţie de urgenţă se realizează de la Punctul de comandă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă din judeţ/Municipiul Bucureşti.

    (5) Comitetul pentru situaţii de urgenţă de la autoritatea publică locală, denumit în continuare comitet local, pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă specifică se activează, se întruneşte de urgenţă la sediul său şi îşi pune în aplicare planul propriu de apărare.

    (6) Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor pe raza cărora s-a produs situaţia de urgenţă specifică, împreună cu membrii serviciilor publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă constituite pe domenii, potrivit legii, procedează de urgenţă la inspecţia zonelor din aria lor de autoritate constatând, după caz:

    a) zonele afectate şi delimitarea acestora;

    b) necesitatea deblocării – salvării persoanelor şi acordării primului-ajutor;

    c) clădirile prăbuşite sau în pragul colapsului;

    d) reţelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicaţii, gaz metan, apă, energie electrică şi termică etc.;

    e) incendiile sau exploziile produse şi/sau iminenţa producerii unor evenimente în lanţ;

    f) distrugerile sau blocările căilor de acces;

    g) contaminările chimice sau radioactive ale mediului.

    ART. 18

    La acţiunile de inspecţie participă şi structurile specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice locale, precum şi ale regiilor autonome, societăţilor şi administraţiilor/companiilor naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, cât şi ONG-urile abilitate.

    ART. 19

    Primarii municipiilor, oraşelor şi comunelor informează operativ Comitetul judeţean/municipiului Bucureşti, prin mijloacele de radiocomunicaţii din dotarea proprie sau a reţelelor de urgenţă locale sau naţionale – FRR şi/sau curieri, asupra situaţiei constatate, estimând victimele şi pagubele materiale, precum şi necesarul de mijloace şi forţe de intervenţie.

    ART. 20

    Comitetul judeţean/municipiului Bucureşti, întrunit de urgenţă, evaluează situaţia pe baza informărilor operative ale comitetelor locale şi constatărilor structurilor specializate din subordinea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice locale şi stabileşte măsuri de intervenţie de urgenţă pentru:

    a) asigurarea condiţiilor pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare desfăşurării acţiunii de intervenţie, în raport de evoluţia situaţiei;

    b) concentrarea şi organizarea intrării în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor stabilite prin planul de apărare;

    c) stingerea incendiilor;

    d) deblocarea – salvarea persoanelor şi acordarea primului-ajutor;

    e) transportul şi spitalizarea persoanelor accidentate;

    f) inspectarea post situaţie de urgenţă specifică a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora;

    g) evacuarea clădirilor care nu mai prezintă siguranţă în exploatare;

    h) protecţia – adăpostirea persoanelor sinistrate şi acordarea asistenţei necesare;

    i) paza şi protecţia bunurilor materiale şi restricţionarea circulaţiei în zonele afectate;

    j) formularea, potrivit legii, a propunerilor cu privire la utilizarea rezervelor materiale şi a mijloacelor pentru intervenţie;

    k) informarea populaţiei prin mijloacele de comunicare în masă şi asigurarea comunicării cu aceasta;

    l) supravegherea factorilor de mediu, a surselor de pericol complementare şi neutralizarea acestora, după caz.

    ART. 21

    Dacă posibilităţile comitetului local, pentru gestionarea situaţiei sunt depăşite, se activează comitetul judeţean.

    ART. 22

    (1) Prefectul informează operativ Comitetul ministerial şi Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, denumit în continuare Comitet naţional, asupra efectelor produse de situaţia de urgenţă specifică, a măsurilor întreprinse, dispune declararea stării de alertă la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti şi propune, după caz, preşedintelui Comitetului Naţional declanşarea procedurii, potrivit legii, pentru instituirea stării de urgenţă pentru zona afectată.

    (2) În anexa E este redată Schema fluxului decizional pentru declararea zonei de dezastru şi/sau instituirea stării de urgenţă.

    ART. 23

    (1) Comitetul ministerial se activează când posibilităţile comitetului judeţean/municipiului Bucureşti au fost depăşite ori există premisele să fie depăşite sau când sunt afectate cel puţin două judeţe.

    (2) Comitetul ministerial îşi desemnează, după caz, Grupul operativ, prin ordin al ministrului.

    (3) Din Grupul operativ fac parte secretarii de stat, secretarul general, reprezentantul Inspectoratului de Stat în Construcţii, reprezentantul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, directori generali ai instituţiilor cu atribuţii, şi responsabilităţi în activitatea de intervenţie în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, responsabili ai ONG-urilor abilitate sau înlocuitorii desemnaţi ai acestora, în cazul imposibilităţii prezentării titularilor.

    (4) În Grupul operativ se pot nominaliza reprezentanţii desemnaţi de celelalte ministere cu rol de decizie în acţiunile de intervenţie post-dezastru, precum şi specialişti în domeniu, membri ai Comisiilor tehnice de specialitate ale ministerelor, reprezentanţi ai altor organizaţii nonguvernamentale sau societăţi comerciale utile în situaţii de urgenţă.

    ART. 24

    Grupul operativ întreprinde următoarele activităţi:

    a) solicită şi primeşte informaţii asupra construcţiilor afectate de situaţia de urgenţă specifică, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi inspectoratele judeţene/municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă;

    b) solicită şi primeşte informaţii asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, de la comisiile judeţene/municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei;

    c) verifică datele de la nivelul judeţelor/municipiului Bucureşti şi informează operativ Comitetul Naţional asupra producerii situaţiei de urgenţă specifice, efectelor acesteia, precum şi asupra măsurilor întreprinse;

    d) transmite operativ Comitetului Naţional informaţii despre situaţia creată şi despre măsurile luate şi formulează cereri în raport cu evoluţia situaţiei operative;

    e) informează populaţia despre măsurile şi comportamentul care trebuie adoptate în zonele afectate;

    f) aplică şi transmite deciziile Comitetului Naţional.

    CAP. 4

    Acţiuni şi măsuri pentru recuperare şi reabilitare

 

    ART. 25

    Pentru restabilirea stării de normalitate, comitetele judeţene/municipiului Bucureşti şi locale, precum şi conducerile tehnico-administrative ale operatorilor economici, reprezentanţii societăţii civile şi instituţiilor, dispun aplicarea următoarelor acţiuni şi măsuri:

    a) acordă, în continuare, sprijinul necesar persoanelor afectate;

    b) reconstituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi refacere, în stare operativă;

    c) reabilitează căile de comunicaţii rutiere, feroviare etc., liniilor de telecomunicaţii şi reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, a apei şi operatorilor energetici;

    d) pregăteşte condiţiile pentru repunerea în stare de funcţionare a operatorilor economici şi instituţiilor afectate, precum şi pentru refacerea locuinţelor şi a celorlalte construcţii cu caracter public sau privat avariate sau distruse din zona afectată;

    e) continuă investigaţia post situaţie de urgenţă specifică şi stabileşte soluţiile cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate;

    f) stabileşte din punct de vedere valoric şi cantitativ pagubele produse de situaţia de urgenţă specifică;

    g) comunică operativ cu factorii abilitaţi şi comunică permanent cu cetăţenii despre informaţiilor specifice.

    ART. 26

    (1) Pe baza concluziilor desprinse din analiza intervenţiei, comitetele judeţene/municipiului Bucureşti şi comitetele locale întocmesc rapoarte de evaluare a efectelor produse de situaţia de urgenţă specifică, pe care le înaintează comitetelor superioare ierarhic, în termen de maxim 10 zile de la producerea dezastrului, rapoartele fiind însoţite de măsuri pentru înlăturarea efectelor acesteia, precum şi de măsurile ulterioare de prevenire şi intervenţie.

    (2) Conţinutul cadru al raportului de evaluare a intervenţiei este prezentat în anexa F.

    (3) Rapoartele finale de evaluare ale comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti se înaintează la Comitetul ministerial în termen de cel mult 30 zile de la producerea situaţiei de urgenţă specifice.

 

    CAP. 5

    Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice, ale reprezentanţilor societăţii civile şi ale operatorilor economici privind prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice

 

    Secţiunea 1

    Atribuţii comune

 

    ART. 27

    Autorităţile administraţiei publice centrale organizează, coordonează şi îndrumă acţiunile şi măsurile privind prevenirea şi gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 28

    Proprietarii construcţiilor, persoane fizice sau juridice, precum şi persoanele juridice care au în administrare construcţii, vor acţiona pentru punerea în aplicare a măsurilor pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale Normei metodologice de aplicare a acesteia.

 

    Secţiunea 2

    Atribuţii specifice

 

    ART. 29

    (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, coordonarea aplicării unitare, pe întreg teritoriul ţării, a măsurilor şi acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice;

    b) asigură, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, informarea operativă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi a instituţiilor interesate asupra stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă specifice sau producerii acestora în teritoriu, printr-un sistem informaţional propriu;

    c) coordonează, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, derularea programelor naţionale de pregătire în domeniul apărării împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    d) coordonează, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, constituirea şi pregătirea grupelor operative pentru gestionarea răspunsului în zonele afectate de situaţii de urgenţă specifice;

    e) organizează, controlează şi coordonează apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice la unităţile proprii;

    f) participă, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la întocmirea planurilor de apărare în teritoriu şi, în cazul producerii acesteia, acţionează după cum urmează:

    1. participă, cu efective şi mijloace proprii, la acţiunile de protecţie, evacuare a populaţiei şi a bunurilor materiale, pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor provocate de o situaţie de urgenţă specifică, precum şi la alte acţiuni de protecţie civilă;

    2. organizează, – independent sau în cooperare cu structuri specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, ale unor autorităţi publice centrale sau locale, instituţii sau organisme cu atribuţii în domeniu -, misiuni de protecţie şi intervenţie şi informează asupra acestora Comitetul ministerial şi Comitetul naţional;

    3. stabileşte şi asigură realizarea măsurilor de prevenire, protecţie şi intervenţie pentru unităţile subordonate conform legii, precum şi a reglementărilor şi instrucţiunilor proprii;

    4. organizează şi ţine evidenţa populaţiei care se evacuează în caz de dezastre provocate de o situaţie de urgenţă specifică;

    5. organizează sistemele de pază generală din localităţi, stabileşte măsuri pentru asigurarea pazei instituţiilor publice şi operatorilor economici importanţi şi verifică funcţionarea pazei acestora;

    6. execută controlul şi îndrumarea circulaţiei rutiere, acordând prioritate traseelor pe care se execută evacuarea populaţiei, a bunurilor materiale, a fondului arhivistic, a valorilor din patrimoniul naţional, precum şi deplasarea forţelor şi a mijloacelor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor, dirijează circulaţia autovehiculelor şi a pietonilor, în funcţie de situaţia creată şi participă la asigurarea măsurilor stabilite la nivel central şi local;

    7. participă cu efective şi mijloace, în funcţie de misiunile specifice şi de situaţia concretă, la acţiunile de protecţie şi de intervenţie, iar la ordin, constituie detaşamente de acţiune pentru zonele grav afectate;

    8. coordonează, îndrumă, controlează şi avizează măsurile de prevenire a incendiilor, stabileşte măsurile privind modul de acţiune în cazul incendiilor izolate sau de masă şi conduce, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, acţiunile tuturor forţelor participante la localizarea şi lichidarea acestora;

    9. stabileşte, împreună cu reprezentanţii prefecturilor şi ai consiliilor locale, situaţia victimelor, ţine evidenţa persoanelor evacuate ca urmare a iminenţei sau a producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi participă la cercetarea cauzelor care au determinat producerea incendiilor, exploziilor, avariilor şi accidentelor;

    10. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

 

    A. Inspectoratul General al Poliţiei Române şi structurile subordonate îndeplinesc următoarele atribuţii:

    1. execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent în serviciul de menţinere a ordinii publice, controlul, dirijarea şi supravegherea circulaţiei, recunoaşterea zonelor din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei, concomitent cu transmiterea către dispeceratele din punctele de comandă a datelor preliminare asupra amplorii efectelor;

    2. asigură măsurile specifice pentru coordonarea circulaţiei rutiere şi pietonale, prin aplicarea interdicţiilor, devierilor şi priorităţilor, în mod deosebit pentru mijloacele şi formaţiunile de intervenţie specializate;

    3. participă la acţiunile de informare a populaţiei despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor dezastrului;

    4. asigură menţinerea ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, intensificând măsurile de prevenire şi combatere a infracţiunilor sau a altor manifestări antisociale;

    5. supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

    6. participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării, conform ordonanţelor guvernamentale, ordinelor prefecţilor şi/sau primarilor, la acţiunile de normalizare a situaţiei;

    7. participă la asigurarea măsurilor de ordine şi luare în evidenţă a populaţiei atunci când situaţia impune evacuarea temporară a unor cvartale de locuinţe sau a întregii localităţi, în punctele de adunare pentru îmbarcare, pe timpul transportului şi în punctele de primire;

    8. execută acţiuni specifice pentru identificarea victimelor, sinistraţilor şi pentru stabilirea persoanelor dispărute;

    9. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comisiile teritoriale de apărare împotriva dezastrelor sau de eşaloanele ierarhic superioare;

    10. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale  societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice;

    11. sprijină în mod special membrii Reţelei Naţionale de Urgenţă a Federaţiei Române de Radioamatorism în obţinerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte şi unde ultrascurte, pe clădiri publice sau blocuri de locuinţe.

 

    B. Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi structurile subordonate îndeplinesc următoarele atribuţii:

    a) participă împreună cu organele de poliţie la menţinerea ordinii şi liniştii publice în localităţile sau zonele afectate de situaţia de urgenţă specifică, concomitent cu intensificarea măsurilor specifice pentru continuarea îndeplinirii misiunilor permanente;

    b) constituie, la ordin, detaşamente de forţe şi mijloace care să participe, în cadrul cooperării, la limitarea şi lichidarea efectelor negative;

    c) asigură paza punctelor de depozitare a valorilor recuperate şi evacuate;

    d) participă împreună cu organele de poliţie la asigurarea măsurilor de ordine pe perimetrele cu restricţii în circulaţia pietonală şi rutieră, din zonele grav afectate, pentru prevenirea furturilor precum şi pentru asigurarea desfăşurării în condiţii corespunzătoare a activităţilor de intervenţie întreprinse de echipele specializate;

    e) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

 

    C. Serviciile publice comunitare profesioniste pentru situaţii de urgenţă, care funcţionează ca inspectorate judeţene şi al municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă îndeplinesc următoarele atribuţii:

    1. asigură în zonele de competenţă coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice prin reprezentanţi în Comitetul ministerial cât şi în comitetele judeţene/municipiului Bucureşti/locale;

    2. participă ca factor de specialitate şi conducere operativă la apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi a efectelor complementare acesteia, prin realizarea unor activităţi complexe care cuprind măsuri de prevenire, protecţie, intervenţie, reabilitare-refacere;

    3. introduc în planurile de apărare, verifică şi aplică categorii de măsuri pe etape specifice – predezastru, pe timpul producerii şi post-dezastru creat de o situaţie de urgenţă specifică, prin:

    3.1 înştiinţarea membrilor comitetelor, centrelor operative/operaţionale, precum şi ai structurilor constituite pentru intervenţie în vederea activării lor pe baza unor scheme operative de înştiinţare;

    3.2 informarea populaţiei cu date asupra situaţiei de urgenţă specifice, reguli de comportare şi respectarea unor recomandări specifice în zona de risc;

    3.3 pregătirea mijloacelor de transmisiuni din sistemele protecţiei civile – F-1001, XD – 222, Neptun-, mijloace radio, telefonice şi mass-media;

    3.4 alarmarea populaţiei în legătură cu pericolul sau iminenţa producerii unui dezastru complementar situaţiei de urgenţă specifice – inundaţii, accident nuclear sau tehnologic, incendii în masă etc. – cu ajutorul sirenelor de diferite puteri, centralizate sau acţionate local de către echipele de alarmare organizate de inspectoratele judeţene/municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă. Sistemul de alarmare se verifică periodic prin exerciţii şi se completează pentru asigurarea unei avertizări eficiente a populaţiei;

    3.5 aplicarea de măsuri de protecţie eficientă a oamenilor, animalelor, bunurilor materiale împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, prin:

    3.5.1. instruirea persoanelor cu responsabilităţi în domeniul structurilor şi forţelor de intervenţie şi pregătirea populaţiei pentru cunoaşterea regulilor de comportare;

    3.5.2. informarea populaţiei cu privire la măsurile de protecţie individuală referitoare la pregătirea locuinţei, a familiei, şi respectarea regulilor de comportare în fiecare fază a situaţiei de urgenţă specifice;

    3.5.3. protecţia colectivă, asigurându-se în funcţie de situaţie: părăsirea temporară a zonei periclitate, evacuarea sau relocarea/mutarea definitivă, potrivit planurilor de apărare, inclusiv pe baza corectivelor aduse la acestea după producerea situaţiei de urgenţă specifice;

    4. efectuează activităţile specifice de activare, culegere date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea acestora, coordonare, asigurare a cooperării – potrivit planului de apărare, prin acţiuni de intervenţie care vizează:

    4.1 informarea populaţiei prin folosirea mijloacelor de informare în masă;

    4.2 cercetarea – căutarea cu elementele de căutare ale protecţiei civile şi unităţilor specializate pentru depistarea supravieţuitorilor şi victimelor, avariilor la reţele, distrugerilor la clădiri, căilor de acces blocate, pericolului de incendii;

    4.3 deblocarea şi salvarea supravieţuitorilor de sub dărâmături, împiedicarea extinderii distrugerilor;

    4.4 degajarea căilor de acces către obiectivele prioritare de intervenţie;

    4.5 acordarea primului-ajutor, ajutorului medical de urgenţă şi transportul vătămaţilor şi spitalizarea acestora, folosindu-se în acest scop grupele specializate de salvatori precum şi staţiile de medicină de urgenţă, reanimare şi descarcerare;

    4.6 participarea la refacerea unor avarii la reţelele gospodăriei comunale pentru preîntâmpinarea amplificării dezastrului produs de o situaţie de urgenţă specifică;

    4.7 evacuarea sinistraţilor şi realizarea de locuri/tabere destinate pentru adăpostirea acestora;

    4.8 organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor, medicamentelor şi articolelor de primă necesitate pentru sinistraţi;

    4.9 organizarea unor puncte de primire şi evidenţă a persoanelor decedate, pentru identificarea lor de către rude şi rezolvarea operativă a formalităţilor legale necesare, inclusiv pentru înhumare;

    4.10 participarea la restabilirea capacităţilor de producţie la unităţile economice de primă urgenţă – sectorul alimentar, asigurarea cu energie electrică, gaze, apă, termoficare, reţele de comunicaţie etc.;

    4.11 intervin pentru localizarea şi lichidarea incendiilor în masă şi a celor izolate, izbucnite în zona afectată de situaţia de urgenţă specifică;

    4.12 asigură degajarea căilor de evacuare pentru echipele de salvare spre punctele cele mai afectate prin executarea operaţiunilor de deblocare;

    4.13 diminuează pericolul de explozie datorat prezenţei în zona afectată a pulberilor în suspensie, care au proprietăţi fizico-chimice periculoase;

    4.14 împrospătează aerul în subsoluri sau alte zone izolate sub dărâmături, unde există supravieţuitori, prin utilizarea electroexhaustoarelor;

    4.15 iluminează, pe timpul nopţii, unele puncte de lucru, în zonele grav afectate;

    4.16 aprovizionează cu apă potabilă unele instituţii publice: creşe, spitale, azile şi cămine, precum şi unele instalaţii tehnologice vitale;

    4.17 participă la evacuarea animalelor şi a bunurilor de valoare;

    4.18 execută recunoaşterea zonelor grav afectate şi asigură respectarea măsurilor de prevenire în punctele periculoase;

    4.19 organizează şi execută controlul tehnic de prevenire la obiectivele economice şi platformele industriale vulnerabile, puternic afectate de situaţia de urgenţă specifică, asigurând măsurile tehnice specifice pentru ieşirea de sub starea de urgenţă;

    4.20 sprijină factorii de conducere şi comisiile tehnice pentru repunerea în funcţiune, în condiţii de urgenţă, a instalaţiilor speciale de supraveghere, detectare, alarmare şi stingere automată a incendiilor;

    5. sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

 

    D. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi unităţile subordonate îndeplinesc următoarele atribuţii:

    1. execută recunoaşteri în zona de responsabilitate şi analizează şi raportează, periodic, primele date şi concluzii privind proporţiile efectelor situaţiei de urgenţă specifice;

    2. participă, la ordin, cu forţe şi mijloace proprii, la acţiunile de salvare a persoanelor, valorilor materiale şi animalelor din centrele rurale izolate din zona de frontieră;

    3. asigură controlul şi supravegherea persoanelor şi mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat;

    4. asigură implementarea măsurilor specifice pentru situaţii de urgenţă, aşa cum acestea sunt prevăzute în convenţiile internaţionale la care România este parte;

    5. execută, imediat după declanşarea situaţiei de urgenţă specifice, prin personalul prezent, recunoaşterea zonelor expuse din aria de competenţă, asigurând prioritar măsuri pentru prevenirea panicii în rândul populaţiei din zona de frontieră, în special în localităţile izolate;

    6. participă la acţiunile de informare a populaţiei din localităţile aflate în zona de competenţă despre situaţia creată, pericolul existent şi măsurile de protecţie ce se impun a fi aplicate în vederea diminuării consecinţelor situaţiei de urgenţă specifice;

    7. participă la asigurarea menţinerii ordinii publice în localităţile şi zonele afectate, aflate în zona de competenţă;

    8. supraveghează modul de desfăşurare a operaţiunilor de evacuare derulate în zona de responsabilitate, organizează şi participă la paza locurilor de depozitare a valorilor materiale salvate;

    9. participă la mobilizarea populaţiei apte de muncă din localităţile situate în aria de competenţă, a mijloacelor de transport şi tehnice în vederea participării la acţiunile de normalizare a situaţiei;

    10. participă la realizarea celorlalte măsuri hotărâte de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă sau de eşaloanele ierarhic superioare.

 

    E. Unitatea Specială de Aviaţie îndeplinesc următoarele atribuţii:

    1. execută supravegherea şi controlul aerian al zonelor afectate de situaţia de urgenţă specifică pentru stabilirea priorităţilor şi organizarea conlucrării între forţele participante;

    2. execută operaţiunile de salvare a persoanelor aflate în locuri izolate sau greu accesibile;

    3. execută recunoaşteri aeriene, în scopul stabilirii măsurilor de protecţie şi de intervenţie, de salvare a supravieţuitorilor, pentru limitarea şi înlăturarea distrugerilor;

    4. transportă persoanele care conduc intervenţia către zonele unde s-au produs distrugeri grave;

    5. asigură deplasarea rapidă a unor forţe şi mijloace speciale necesare limitării şi înlăturării urmărilor produse de situaţia de urgenţă specifică.

    6. transportă alimentele, medicamentele, materialele de maximă urgenţă în zonele greu accesibile;

    7. asigură transportul urgent al persoanelor grav rănite la unităţile medicale specializate.

    (2) Structurile poliţiei comunitare îndeplinesc următoarele atribuţii:

    1. asigură informarea operativă a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a poliţiei locale despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activităţii poliţiei comunitare;

    2. colaborează cu alte organe ale statului cu atribuţii privind asigurarea climatului de ordine şi linişte publică, siguranţa persoanelor, integritatea corporală, viaţa, bunurile acestora ori ale domeniului public, curăţenia şi combaterea comerţului stradal neautorizat;

    3. organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

    4. verifică locurile şi punctele vulnerabile, existenţa şi starea încuietorilor, a amenajărilor tehnice şi a sistemelor de pază şi alarmare şi ia, în caz de nevoie, măsurile ce se impun;

    5. aplică prevederile legale privind accesul în obiective şi regulile stabilite în planurile de pază;

    6. supraveghează persoanele cărora li s-a permis accesul în incintă, pe baza documentelor stabilite, cu deplasarea numai în locurile pentru care au primit permisiunea de acces;

    7. verifică obiectivul încredinţat spre pază, cu privire la existenţa unor surse care ar putea produce incendii, explozii sau alte evenimente grave; în cazul în care acestea s-au produs, ia primele măsuri de salvare a persoanelor şi a bunurilor, precum şi pentru limitarea consecinţelor acestor evenimente şi sesizează organele competente;

    8. constată contravenţiile date în competenţă şi aplică sancţiunile potrivit legii;

    9. îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite de comitetele pentru situaţii de urgenţă la nivel local.

    (3) Formaţiunile organizaţiilor nonguvernamentale îndeplinesc următoarele atribuţii:

    Forţele specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă sunt:

    1. membrii Federaţiei Române de Radioamatorism, organizaţi în Reţeaua Naţională de Urgenţă şi reţelele locale de urgenţă care participă la asigurarea radiocomunicaţiilor la nivel de culegere de date, informare în timp real de pe întreg teritoriul ţării, cooperare radio între forţele participante în situaţii de urgenţă, asigurare comunicaţii radio la nivel local şi naţional prin US şi UUS, fonie, telegrafie, transmisii digitale de date etc., pentru Comitetele locale şi naţionale, folosind staţiile şi reţelele proprii fixe sau mobile, cu surse alternative de energie;

    2. Asociaţia Salvatorilor Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă are ca scop salvarea de vieţi omeneşti şi protejarea mediului înconjurător, îndeplinind activităţi după cum urmează:

    2.1. selectează şi instruieşte, în cadru organizat, personal voluntar, din cadrul societăţii civile, pentru intervenţii în situaţii de urgenţă, în domeniile: cercetare-căutare-deblocare-salvare, prim-ajutor în situaţii de urgenţă, alpinism utilitar – transport accidentaţi, suport psihologic, căutare salvare canină, supravieţuire.

    2.2. efectuează operaţiuni de cercetare, căutare, deblocare şi salvare din focare, transport accidentaţi, organizează puncte de adunare răniţi şi triere, organizează tabere de sinistraţi, acordă prim-ajutor medical prespitalicesc şi prim-ajutor psihologic, prin echipe specializate, victimelor, aparţinătorilor şi/sau salvatorilor.

    2.3. asigură comunicaţii radio în benzile CB – 27 MHz şi 446 MHz – benzi folosite de societatea civilă, cât şi în benzile de radioamatori şi cele special atribuite. Gestionează frecvenţa de cooperare radio între forţele specializate voluntare participante la intervenţiile în situaţii de urgenţă şi forţele profesioniste, atât în antrenamente cât şi în intervenţii.

    2.4. sprijină şi cooperează cu toate forţele profesioniste de intervenţie ale structurilor publice.

    3. membrii Centrului de educare canină – Centrul naţional de coordonare şi formare a echipelor canine de salvare -, participă la:

    – căutarea-salvarea, deblocarea populaţiei cu câinii specializaţi de salvare;

    – asigurarea pazei canine a bunurilor materiale, a patrimoniului naţional sau a punctelor strategice, din zona calamitată sau alte zone stabilite;

    – participarea la înlăturarea efectelor dezastrelor, cu medici, asistenţi veterinari, chinotehnişti, chinotehnicieni acreditaţi CEDC;

    – selectarea, pregătirea, şcolarizarea echipelor umane şi canine pentru intervenţie în caz de dezastru specific.

    (4) Autorităţile administraţiei publice locale şi prefecţii au următoarele atribuţii specifice de apărare, care nu au caracter militar:

    a) asigură mijloacele necesare înştiinţării şi alarmării populaţiei din zonele ce pot fi afectate de situaţia de urgenţă specifică;

    b) coordonează pregătirea populaţiei pentru realizarea acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de dezastre provocate de situaţia de urgenţă specifică;

    c) întocmesc planuri de protecţie şi de intervenţie, în concordanţă cu măsurile adoptate de Comitetul naţional;

    d) asigură desfăşurarea acţiunilor de limitare şi de înlăturare a efectelor dezastrelor produse de o situaţie de urgenţă specifică, pentru salvarea oamenilor, animalelor şi bunurilor materiale, acordarea primului-ajutor, evacuarea şi transportul victimelor, cazarea sinistraţilor, aprovizionarea cu alimente şi acordarea asistenţei sanitare persoanelor afectate, retragerea din consum a produselor contaminate;

    e) stabilesc, împreună cu operatorii economici şi unităţile de profil, acţiuni şi măsuri operative în zonele afectate, pentru înlăturarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice, inclusiv pentru identificarea şi înhumarea persoanelor decedate, pentru repunerea în stare de funcţionare a serviciilor şi unităţilor de gospodărie comunală, transport, telecomunicaţii şi alimentare cu energie electrică, gaze naturale, decontaminarea solului etc.;

    f) centralizează datele privind urmările dezastrelor şi informează operativ Comitetul ministerial şi Comitetul naţional;

    g) asigură mijloacele financiare necesare activităţilor de protecţie şi intervenţie, precum şi de educaţie antiseismică a populaţiei, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifică.

    h) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru intervenţia în cazul producerii situaţiilor de urgenţă specifice.

    ART. 30

    (1) Ministerul Apărării Naţionale îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) participă la asigurarea următoarelor funcţii de sprijin:

    1. monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora. În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale centralizează datele şi informaţiile privind monitorizarea pericolelor şi situaţiilor de urgenţă specifice, precum şi a efectelor negative ale acestora pentru structurile subordonate, monitorizează infrastructurile critice proprii şi evaluează efectele negative ale stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă specifice;

    2. executarea misiunilor de căutare şi salvare a persoanelor, cu excepţia căutării şi salvării persoanelor pe mare;

    3. evacuarea personalului militar şi civil din obiectivele proprii şi asigură recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate din acestea;

    4. acordarea asistenţei medicale de urgenţă, suplimentarea capacităţii de spitalizare a spitalelor subordonate şi instalarea spitalelor de campanie;

    5. localizarea şi stingerea incendiilor la obiectivele din subordine/coordonare;

    6. asigurarea transportului resurselor necesare pentru intervenţie şi asistenţă de primă necesitate în situaţii de urgenţă specifice;

    7. asigurarea cazării persoanelor evacuate;

    8. asigurarea, la nevoie, a intervenţiei operative a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor, cu personalul din unităţile specializate din subordine şi cu materialele necesare puse la dispoziţie de Ministerul Administraţiei şi Internelor;

    9. asigurarea sprijinului logistic pentru restabilirea ordinii publice;

    10. asigurarea logisticii necesare pentru realizarea propriilor funcţii de sprijin;

    11. asigurarea restabilirii stării provizorii de normalitate la obiectivele afectate din subordine/coordonare sau de sub autoritate.

    b) participă la elaborarea programelor de pregătire a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici pentru protecţia şi intervenţia în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi la elaborarea planurilor pentru evacuare a populaţiei, bunurilor materiale şi animalelor;

    c) asigură participarea, în sprijinul populaţiei, cu forţe şi mijloace proprii, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice şi a instituţiilor cu atribuţii în domeniu, la activităţile pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    d) participă la exerciţiile şi aplicaţiile privind pregătirea populaţiei şi a operatorilor economici, pentru verificarea măsurilor de protecţie şi intervenţie din planurile de apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    e) elaborează reglementările interne privind aprobarea participării cu unităţi şi/sau subunităţi proprii, în funcţie de mărimea intervenţiei, şi asigură condiţiile necesare pentru constituirea, la ordin, a detaşamentelor de intervenţie în zonele afectate de dezastru specific pentru limitarea şi înlăturarea efectelor acestuia.

    f) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice.

    (2) Ministerul Apărării Naţionale asigură funcţiile de sprijin prevăzute la alin. (1) lit. a) la solicitarea următoarelor autorităţi şi numai în limita forţelor şi mijloacelor proprii înscrise în „Planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă specifice”, astfel:

    a) la nivel central, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi comitetele ministeriale, prin centrele operative proprii, se adresează Centrului Operativ pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Centrului Operaţional de Conducere Militară;

    b) la nivel local, prefecţii, respectiv primarii, se adresează comandanţilor de garnizoană şi comandanţilor de unităţi militare care sunt membri în comitetele judeţene/locale, atunci când situaţia de urgenţă specifică produsă în unităţile administrativ-teritoriale, unde îşi au sediul unităţile militare, reclamă să se intervină urgent.

    (3) În toate situaţiile, solicitările privind suplimentarea forţelor şi mijloacelor înscrise în Planul prevăzut la alin. (2), în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice – de o amploare şi intensitate deosebită -, se adresează ministrului apărării naţionale sau şefului Statului Major General.

    ART. 31

    Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură funcţionarea Comitetului ministerial şi a Centrului operativ, potrivit Regulamentelor de organizare şi funcţionare ale acestora;

    b) iniţiază şi supune spre aprobare proiecte de acte normative şi coordonează elaborarea de reglementări tehnice în domeniul reducerii riscului seismic al construcţiilor existente;

    c) colaborează, prin serviciile sale publice deconcentrate, cu autorităţile administraţiei publice locale în acţiunea de reducere a riscului seismic al construcţiilor existente;

    d) participă la stabilirea măsurilor organizatorice de acţionare, pe plan central şi local, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul sistemului naţional de apărare împotriva efectelor dezastrelor produse de o situaţie de urgenţă specifică;

    e) iniţiază şi supune spre aprobare proiecte de acte normative privind proiectarea, execuţia şi controlul la solicitări seismice pentru construcţii;

    f) asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea reţelei seismice naţionale de înregistrări seismice la construcţii a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor – INCERC Bucureşti şi urmăreşte valorificarea acestor înregistrări;

    g) iniţiază şi coordonează elaborarea de reglementări tehnice necesare acţiunii de investigare de urgenţă post-seism a construcţiilor avariate şi de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie;

    h) iniţiază şi supune spre aprobare programe pentru educarea antiseismică a populaţiei;

    i) avizează, pe baza normelor naţionale şi internaţionale, măsurile de protecţie antiseismică la construcţiile şi instalaţiile ce prezintă risc potenţial major;

    j) participă, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, la avizarea instrucţiunilor de proiectare şi de execuţie a punctelor de comandă, adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a căilor de acces spre acestea;

    k) avizează din punct de vedere tehnic soluţiile de intervenţie pentru construcţiile de importanţă vitală pentru societate, a căror funcţionalitate, în timpul cutremurului şi imediat după acesta, trebuie să fie asigurată integral;

    l) avizează studiile pentru realizarea sistemelor automate de înregistrare, protecţie şi avertizare pentru construcţii şi reţele de importanţă vitală pentru societate – căi de comunicaţii, reţele de energie electrică, apă, gaze, combustibil -, precum şi pentru obiectivele care reprezintă surse de mare risc.

    m) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, prin participarea la avizarea reglementărilor privind implementarea logisticii necesare.

    n) sprijină membrii Reţelei Naţionale de Urgenţă a Federaţiei Române de Radioamatorism în obţinerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte şi unde ultrascurte, pe clădiri publice sau blocuri de locuinţe;

    o) organizează, prin Autoritatea Navală Română, sistemul de căutare/salvare a persoanelor pe mare.

    ART. 32

    Inspectoratul de Stat în Construcţii îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) dispune deţinătorilor construcţiilor, indiferent de forma de proprietate, efectuarea de expertize tehnice privind asigurarea cerinţei de rezistenţă şi stabilitate a structurilor, în toate cazurile în care se constată necesitatea acesteia;

    b) dispune, după caz, încetarea exploatării construcţiilor şi retragerea autorizaţiei de funcţionare a acestora, în baza concluziilor fundamentate prin expertiză tehnică;

    c) verifică respectarea, de către deţinători, a planului de urmărire specială în exploatare a construcţiilor, în conformitate cu reglementările în vigoare;

    d) asigură instruirea specialiştilor – nominalizaţi în planurile de apărare ale unităţilor administrativ-teritoriale – privind inspecţia post-seism a construcţiilor;

    e) organizează inspecţia post-seism şi propune Grupului operativ acţiunile tehnico-organizatorice de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăreşte aplicarea măsurilor pentru limitarea şi înlăturarea efectelor cutremurului.

    ART. 33

    Ministerul Sănătăţii îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) coordonează şi asigură asistenţa medicală şi psihologică de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifice, prin utilizarea reţelei sanitare şi extinderea, la nevoie, a capacităţii de spitalizare;

    b) asigură funcţionalitatea unităţilor sanitare, inclusiv a instalaţiilor, echipamentelor şi a aparaturii de specialitate şi de comunicaţii în timpul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi imediat după aceea;

    c) verifică, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin antrenamente şi exerciţii, pregătirea pentru intervenţie a formaţiunilor medico-sanitare şi asigură, împreună cu consiliile judeţene şi locale, baza tehnico-materială a acestora;

    d) organizează, în colaborare cu Consiliul Naţional de Cruce Roşie şi alte organisme interesate, educaţia sanitară a populaţiei pentru apărarea împotriva dezastrelor;

    e) organizează pregătirea cadrelor medico-sanitare în problemele specifice de acordare a asistenţei medicale de urgenţă în caz de situaţii de urgenţă specifică.

    f) asigură, prin Consiliul Naţional al Crucii Roşii din România, îndeplinirea următoarelor activităţi:

    1. organizarea, încadrarea şi funcţionarea detaşamentelor sanitare şi posturilor de prim-ajutor, precum şi pregătirea surorilor de Cruce Roşie prin filialele de Cruce Roşie judeţene, de sectoare şi ale municipiului Bucureşti, în vederea participării acestora la acţiunea de acordare a primului-ajutor victimelor, precum şi la aplicarea regulilor de igienă colectivă în caz de situaţii de urgenţă specifice;

    2. realizarea măsurilor sanitare, de evacuare a populaţiei, precum şi ajutorarea sinistraţilor;

    3. pregătirea populaţiei prin cursuri sanitare de masă, pentru acordarea primului-ajutor în caz de situaţii de urgenţă specifice.

    g) sprijină constituirea, pregătirea şi dotarea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    ART. 34

    Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) organizează, coordonează şi verifică, împreună cu unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa, aplicarea măsurilor pentru protecţia dotărilor şi construcţiilor din domeniul specific, a animalelor, culturilor şi terenurilor împădurite, furajelor, materiilor prime şi produselor agroalimentare şi asigură aducerea la îndeplinire a acestora;

    b) organizează, coordonează şi îndrumă prin unităţile care funcţionează în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea sa, activitatea privind apărarea împotriva fenomenelor cu mare risc de periculozitate care pot produce inundaţii, alunecări de teren şi accidente la construcţiile hidrotehnice din domeniul de specialitate;

    c) pregăteşte şi pune în aplicare planurile de acţiune în cazul producerii unor situaţii de urgenţă;

    d) elaborează studii, proiecte, programe şi soluţii de intervenţie, urmare producerii unor situaţii de urgenţă specifice cu urmări la construcţiile hidrotehnice din domeniul specific de activitate şi de importanţă vitală pentru comunităţile locale;

    e) evaluează principalele riscuri care pot afecta sectorul agricol, precum şi costurile prevenirii, reducerii şi atenuării efectelor acestora;

    f) asigură, prin experţi şi specialişti, evaluarea stării de siguranţă a amenajărilor de îmbunătăţiri funciare;

    g) colaborează cu alte instituţii implicate la elaborarea planurilor de apărare şi la stabilirea responsabilităţilor la nivel central şi local.

    ART. 35

    Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) organizează, coordonează şi îndrumă activitatea privind apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice care poate produce inundaţii şi accidente la construcţiile hidrotehnice;

    b) asigură dezvoltarea, întreţinerea şi exploatarea sistemelor automate privind înregistrările seismice la construcţiile hidrotehnice;

    c) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    ART. 36

    Comisia de supraveghere a asigurărilor urmăreşte şi verifică activitatea societăţilor de asigurări, în vederea protejării intereselor asiguraţilor privind modul de evaluare a pagubelor şi de stabilire a compensaţiilor cuvenite persoanelor fizice şi juridice asigurate.

    ART. 37

    Ministerul Justiţiei avizează din punct de vedere al legalităţii proiectele de acte normative elaborate, în condiţiile legii, de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de alte instituţii cu responsabilităţi şi atribuţii în domeniu, având ca obiect reglementarea situaţiei sinistraţilor şi victimelor, precum şi a unor probleme de proprietate şi stare civilă ce pot apărea după producerea unei situaţii de urgenţă specifice.

    ART. 38

    Ministerul Afacerilor Externe îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) organizează şi asigură, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, Comitetul ministerial şi alte instituţii cu atribuţii în domeniu, transmiterea şi primirea de informaţii către/de la organismele şi operatoriile internaţionale de profil privind situaţia de urgenţă specifică şi necesităţile de asistenţă umanitară, materială etc.

    b) întreprinde, pe cale diplomatică, demersurile necesare în vederea primirii de ajutoare umanitare, materiale etc.

    c) sprijină pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile din România pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă prin înlesnirea contactelor dintre ONG-urile din ţară şi cele similare din străinătate.

    ART. 39

    Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) prin operatorii de comunicaţii şi în cooperare cu structurile specializate ale celorlalte instituţii şi autorităţi publice cu atribuţii privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, asigură:

    a.1. forţele şi mijloacele de comunicaţii necesare în Punctul de comandă al Comitetului ministerial şi Centrului operativ, pentru legăturile prevăzute în fluxul informaţional-decizional, în conformitate cu anexele C, C1 şi C2 la prezentul regulament;

    a.2. legăturile necesare pentru conducerea acţiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    a.3. refacerea operativă a legăturilor de comunicaţii pentru zonele afectate;

    a.4. stabileşte, prin protocol, cu instituţiile şi ONG-urile abilitate, tipurile de reţele, frecvenţele şi mijloacele de comunicaţii necesare;

    a.5. asigură o pereche de frecvenţe de cooperare radio – pentru lucru pe repetor mobil – între toate forţele specializate profesioniste şi forţele specializate voluntare, participante la înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă specifice, în mod gratuit. Această frecvenţă de cooperare radio în situaţii de urgenţă va fi gestionată de Asociaţia Salvatorilor Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă – ASVSU – pe timp de pace; ASVSU se va ocupa de instalarea ei la toate organizaţiile cu specific de salvare din cadrul societăţii civile.

    b) ia măsuri specifice pentru ca operatorii de comunicaţii să protejeze dotările de importanţă strategică, iar cei de telefonie fixă să amplaseze, după producerea unei situaţii de urgenţă specifice, posturi publice în zonele afectate, până la refacerea legăturilor comerciale;

    c) dispune operatorilor de comunicaţii asigurarea accesului gratuit al populaţiei la posturile de utilitate publică;

    d) colaborează cu structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe linia asigurării legăturilor de comunicaţii în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

    e) crează condiţii de instalare a unui repetor radio în banda asignată radioamatorilor, de 430 – 440 MHz, la staţia releu Costila ce va fi folosit de Reţeaua Naţională de Urgenţă a Federaţiei Române de Radioamatorism pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

    f) sprijină în mod special membrii Reţelei Naţionale de Urgenţă a Federaţiei Române de Radioamatorism în obţinerea aprobărilor legale pentru montarea antenelor de unde scurte şi unde ultrascurte, pe clădiri publice sau blocuri de locuinţe, aceste activităţi fiind deja declarate de utilitate publică.

    ART. 40

    Ministerul Economiei şi Comerţului îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură, prin unităţile, autorităţile, regiile, companiile şi societăţile naţionale pe care le coordonează, funcţionarea neîntreruptă a sistemului energetic naţional, precum şi a reţelelor de utilităţi publice: gaze naturale, căldură, apă, canalizare;

    b) asigură cadrul legal şi organizatoric, după producerea unei situaţii de urgenţă specifice, pentru activităţile de producţie, transport, distribuţie a energiei electrice, precum şi pentru protecţia, funcţionarea, verificarea, întreţinerea şi repararea unităţilor şi dotărilor din domeniul său de activitate;

    c) stabileşte împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi cu operatorii economici zonele de inundabilitate pentru barajele hidrotehnice şi asigură instalarea, exploatarea şi întreţinerea aparaturii şi dispozitivelor de alarmare în cazul unei situaţii de urgenţă specifice; asigură înştiinţarea şi alarmarea populaţiei în aval de acestea;

    d) stabileşte pentru operatorii economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice şi/sau periculoase, măsurile de prevenire a accidentelor, zonele de risc, gradul de pericol pentru elementele expuse, măsurile de intervenţie, metode, procedee şi mijloace de protecţie;

    e) stabileşte şi asigură aplicarea tuturor măsurilor de securitate nucleară, de întocmire şi aplicare a planurilor de protecţie civilă şi intervenţie pentru centralele nuclearo-electrice;

    f) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    ART. 41

    Ministerul Educaţiei şi Cercetării îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură utilizarea unor spaţii de învăţământ pentru cazarea provizorie a populaţiei evacuate în cazul unei situaţii de urgenţă specifice, în condiţiile respectării şi asigurării derulării procesului instructiv-educativ, după caz;

    b) întocmeşte, împreună cu Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Asociaţia Salvatorilor Voluntari pentru Situaţii de Urgenţă, planul, tematica de învăţământ şi suporturile informaţionale necesare cadrelor didactice în realizarea educaţiei antiseismice a populaţiei şcolare;

    c) elaborează, în parteneriat cu MTCT şi IGSU proiecte educaţionale specifice educaţiei nonformale în domeniul protecţiei şi evacuării în caz de necesitate pentru populaţia şcolară;

    d) stabileşte şi asigură din timp, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior, măsurile privind utilizarea prin rechiziţie publică a unor spaţii proprii – săli de sport, stadioane, patinoare -, sau avizează, din timp, conform unor convenţii cadru, schimbarea destinaţiei unor spaţii proprii sau aflate în administrare pentru cazarea provizorie a populaţiei sinistrate, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

    e) asigură legătura cu inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu conducerile instituţiilor de învăţământ superior, pe de o parte, precum şi cu instituţiile cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, pe de altă parte, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice, pe toată perioada producerii şi înlăturării efectelor acesteia;

    f) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv prin punerea la dispoziţie a unor spaţii de desfăşurare a cursurilor teoretice şi a antrenamentelor specifice cu caracter sportiv.

    ART. 42

    Ministerul Culturii şi Cultelor îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) elaborează, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Apărării Naţionale, norme şi metodologii privind protecţia, şi integritatea bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil, a persoanelor angajate şi a vizitatorilor din muzee, instituţii nespecializate, aşezăminte şi lăcaşe de cult, colecţii publice sau private şi operatori economici care au ca obiect de activitate expunerea, manipularea, transportul, depozitarea, valorificarea, conservarea şi restaurarea bunurilor culturale mobile împotriva riscurilor ce decurg din producerea unei situaţii de urgenţă specifice;

    b) elaborează norme şi metodologii privind conservarea şi protecţia monumentelor istorice, în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

    c) elaborează planul de apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, pentru sediul propriu;

    d) aprobă planurile de apărare ale instituţiilor publice subordonate şi controlează periodic realizarea şi reactualizarea acestora;

    e) asigură, prin instituţiile specializate, organizarea programelor de pregătire în domeniul protecţiei şi intervenţiei în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

    f) supraveghează efectuarea, de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, a evidenţei bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil care sunt evacuate în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice;

    g) asigură organizarea acţiunilor de intervenţie în vederea conservării de urgenţă a bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, afectate de producerea unei situaţii de urgenţă specifice şi stabileşte priorităţile de conservare şi restaurare a acestor bunuri;

    h) centralizează datele privind urmările unei situaţii de urgenţă specifice asupra bunurilor aparţinând patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, pe baza rapoartelor instituţiilor publice subordonate şi ale serviciilor deconcentrate ale ministerului;

    i) monitorizează, prin serviciile publice deconcentrate ale ministerului, evacuarea şi depozitarea în spaţii speciale, a bunurilor culturale salvate;

    j) asigură mijloacele materiale şi financiare necesare construirii, amenajării, modernizării şi întreţinerii locurilor de depozitare speciale, a mijloacelor şi sistemelor de pază, protecţie şi intervenţie, precum şi procesului de pregătire a personalului şi pentru realizarea celorlalte măsuri de protecţie a ministerului şi a instituţiilor subordonate.

    k) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv prin organizarea de puncte de adunare răniţi, tabere sinistraţi, acordarea de prim-ajutor psihologic şi alte activităţi specifice situaţiilor de urgenţă pe teritoriile unităţilor de cult, cu participarea şi acordul lor.

    ART. 43

    Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) elaborează şi aprobă prin ordin al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, instrucţiuni pentru identificarea persoanelor care au dobândit handicapuri şi/sau care şi-au pierdut definitiv sau temporar capacitatea de muncă, ca urmare a producerii unei situaţii de urgenţă specifice, în vederea acordării de ajutoare sociale sau alte forme de protecţie socială, în condiţiile prevăzute de actele normative în materie;

    b) elaborează un act normativ special care să conţină reglementări privind angajarea persoanelor rămase fără locuri de muncă, ca urmare a producerii unei situaţii de urgenţă specifice, la lucrări de refacere şi reconstrucţie a zonelor afectate;

    c) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă.

    ART. 44

    Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) prevede în stoc, la propunerea Comitetului ministerial, materiale de construcţii şi construcţii uşoare din elemente modulate (locuinţe de necesitate) în vederea cazării operative a sinistraţilor după producerea unei situaţii de urgenţă specifice, precum şi mijloace de manipulare şi transport ale acestora;

    b) asigură livrarea de alimente, materiale, corturi, combustibili şi bunuri de primă necesitate pentru ajutorarea populaţiei şi intervenţia imediată, potrivit necesităţilor şi solicitărilor Comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă şi administraţiei publice locale, cu avizul Comitetului ministerial.

    ART. 45

    Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) pune la dispoziţie, la solicitarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă sau a ministerelor şi a autorităţilor administraţiei publice locale, baza de date cu existentul în tehnică şi materiale din rezerva de mobilizare, care pot fi folosite şi pentru înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice conform prevederilor legale;

    b) pune la dispoziţie situaţia cu existentul în tehnică şi materiale rechiziţionabile cuprinse în Planul de rechiziţii al judeţelor, care pot fi folosite pentru prevenirea, localizarea şi înlăturarea urmărilor unor situaţii de urgenţă specifice, cu indicarea surselor, deţinătorilor legali, locurilor de dispunere şi a cantităţilor existente;

    c) urmăreşte, împreună cu Comitetul ministerial şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, modul de realizare a lucrărilor din programul de investiţii curente pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale, precum şi a măsurilor de asigurare tehnico-materială a activităţilor de protecţie civilă în situaţii de urgenţă specifice.

    ART. 46

    Consiliul Naţional al Audiovizualului, în exercitarea atribuţiilor sale legale, stabileşte norme obligatorii referitoare la:

    a) emiterea deciziilor cu caracter de norme de reglementare cu privire la transmiterea informaţiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităţilor publice cu privire la declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă;

    b) supravegherea modului de îndeplinire de către radiodifuzori a obligaţiilor legale referitoare la informarea corectă a publicului cu privire la cutremure şi/sau alunecări de teren, declararea stării de alertă sau instituirea stării de urgenţă; şi, după caz, aplică sancţiuni în situaţia nerespectării acestor obligaţii;

    c) informarea operatorilor economici publici şi privaţi care primesc licenţe de emisie cu privire la specificul aplicării legislaţiei privind managementul situaţiilor de urgenţă, pentru a se asigura protecţia dotărilor proprii şi continuitatea serviciilor de informare a populaţiei şi legătura cu autorităţile.

    ART. 47

    Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune au următoarele atribuţii:

    a) asigură difuzarea imediată a informaţiilor, datelor, comunicatelor şi avertizărilor Comitetului naţional, ale Comitetului ministerial şi ale comitetelor judeţene sau locale, după caz, privind situaţiile de urgenţă;

    b) organizează emisiuni pentru cunoaşterea măsurilor specifice de apărare a populaţiei;

    c) prevăd şi finanţează în planurile de apărare proprii din sediul central şi unităţile teritoriale măsuri specifice, obligatorii de protecţie, potrivit recomandărilor Consiliului Naţional al Audiovizualului şi ale specialiştilor, cu aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente;

    d) asigură punerea în aplicare a măsurilor preventive şi de protecţie, după cum urmează:

    1. clădirile care adăpostesc aceste activităţi să fie proiectate, executate şi amenajate astfel încât activitatea ce se desfăşoară să nu fie întreruptă în timpul cutremurului şi imediat după cutremur sau în caz de alunecări de teren;

    2. instalaţiile şi echipamentele utilizate să fie încadrate de la început, din proiectare, în categoria seismică „A”, adoptând metode şi procedee raţionale pentru proiectarea şi montarea lor antiseismică;

    3. amplasarea şi prinderea instalaţiilor şi echipamentelor astfel încât, în timpul unui seism, oscilaţiile să nu producă deteriorări sau să pericliteze viaţa personalului tehnic, să rămână în stare de funcţionare în timpul şi după cutremur, în special prin asigurarea energiei electrice şi prevenirea răsturnării;

    e) elaborează planuri de apărare privind organizarea protecţiei antiseismice în cadrul redacţiilor, studiourilor şi platourilor de filmare;

    f) realizează periodic instruirea personalului redacţional şi tehnic privind protecţia antiseismică, în timpul programului de lucru, în clădirea proprie şi pe teren/în deplasare;

    g) prevăd circuite pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului şi pentru circulaţie şi se dotează cu surse de alimentare de rezervă cu energie electrică în eventualitatea căderii reţelei electrice, astfel încât activitatea postului de radio sau TV să nu fie întreruptă;

    h) se dotează cu aparate de emisie-recepţie pentru intervenţii rapide şi comunicare cu redacţia;

    i) asigură mobilierul şi obiectele grele contra detaşării/deplasării, astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea personalului în caz de oscilaţii sau cădere;

    j) iau măsuri pentru ca ieşirile din încăperi să nu poată fi blocate de echipamente sau mobilier prin deplasarea acestora în caz de situaţie de urgenţă specifică;

    k) asigură, la cererea reprezentanţilor societăţii civile, transmiterea comunicatelor ce au ca obiect locurile de adunare a voluntarilor specializaţi, precum şi modul de acţiune în situaţiile de urgenţă;

    l) sprijină constituirea şi pregătirea forţelor specializate ale societăţii civile pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă, inclusiv prin mediatizarea antrenamentelor şi a cursurilor specifice.

    ART. 48

    Instituţiile publice şi operatorii economici au următoarele atribuţii:

    a) elaborează planuri proprii de apărare în caz de situaţie de urgenţă specifică şi le supun spre aprobare structurilor ierarhic superioare din cadrul Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

    b) constituie mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi le menţin în stare operativă;

    c) organizează înştiinţarea şi alarmarea salariaţilor pentru apărarea împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    d) respectă normele şi normativele specifice, emise de organele competente, privitoare la amplasarea, proiectarea şi execuţia instalaţiilor şi construcţiilor de orice natură;

    e) exploatează, utilizează şi întreţin instalaţiile, clădirile, construcţiile de orice natură şi respectă normele şi normativele specifice;

    f) realizează reţelele de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru apărarea în caz de dezastre; întocmesc scheme de înştiinţare în caz de pericol şi asigură funcţionarea mijloacelor de transmisiuni, alarmare, aflate în dotare;

    g) ţin evidenţa mijloacelor tehnice, a utilajelor şi a aparaturii ce pot fi folosite în caz de situaţie de urgenţă specifică şi, în caz de necesitate, pun la dispoziţia comitetului judeţean/municipiului Bucureşti pentru situaţii de urgenţă, datele necesare;

    h) întocmesc şi actualizează, după caz, planurile construcţiilor etajate, reţelelor utilitare şi spaţiilor subterane proprii folosite pentru protecţia populaţiei şi le înaintează organelor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă judeţene/municipiului Bucureşti;

    i) asigură accesul la obiectivele periclitate şi execută lucrări şi servicii de interes public în situaţii de urgenţă specifice, din dispoziţia comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti.

    ART. 49

    Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, prelucrează, manipulează, depozitează, utilizează sau transportă substanţe toxice, substanţe radioactive sau preparate biologice, precum şi proprietarii de baraje hidrotehnice, exercită şi următoarele atribuţii specifice:

    a) stabilesc şi realizează, prin planurile proprii de apărare, măsurile de prevenire şi protecţie a populaţiei, mediului natural şi construit faţă de accidente în zonele de risc şi asigură aparatura şi asistenţa tehnică de specialitate în zonele afectate;

    b) stabilesc şi realizează măsurile de protecţie civilă a angajaţilor şi bunurilor materiale proprii şi conduc nemijlocit acţiunile de intervenţie;

    c) organizează şi asigură participarea personalului la pregătirea pentru apărare împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice, în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare/private.

    ART. 50

    Proprietarii de clădiri, instituţii publice şi autorităţi locale, operatori economici şi asociaţii de proprietari situate în zonele seismice au obligaţia de a instrumenta seismic construcţiile cu înălţimea peste 50 de m sau mai mult de 16 etaje sau cu o suprafaţă desfăşurată de peste 7500 mp şi de a asigura accesul la aparatele de înregistrare după producerea unui cutremur puternic; instrumentarea va include un senzor în câmp liber în vecinătatea construcţiei, un senzor la subsolul clădirii şi doi senzori pe planşeul ultimului etaj.

    ART. 51

    Persoanele fizice au următoarele obligaţii:

    a) să-şi însuşească metodele de protecţie şi regulile de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice şi să participe la activităţile organizate, potrivit legii, în acest scop;

    b) în situaţia producerii unei situaţii de urgenţă specifice, cetăţenii sunt obligaţi să participe la acţiunile de intervenţie pentru care sunt solicitaţi şi să se conformeze măsurilor şi dispoziţiilor stabilite de autorităţile centrale şi locale.

 

    CAP. 6

    Dispoziţii finale

 

    ART. 52

    Serviciile de mobilizare a economiei şi pregătirea teritoriului pentru apărare asigură, la cerere, mijloacele tehnice, materiale şi umane ce pot fi utilizate în condiţiile situaţiei de urgenţă specifice, potrivit legislaţiei în vigoare.

    ART. 53

    Comitetul ministerial colaborează, în problema prevenirii şi gestionării unei situaţii de urgenţă specifice, cu organismele similare din alte ţări, în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte sau a acordurilor bilaterale.

    ART. 54

    Documentele elaborate pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă specifice se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comitetului ministerial, ale comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti, precum şi ale comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă, cu respectarea prevederilor legale.

    ART. 55

    Anexele A, B, C, C1, C2, D, E, F fac parte integrantă din prezentul regulament.

 

    ANEXA A

    la Regulament

 

    Parametrii şi nivelurile de gravitate minime privind caracterizarea situaţiei zonelor afectate de situaţia de urgenţă specifică în vederea solicitării declarării stării de alertă sau instituirii stării de urgenţă specifice

 

    ART. 1

    Pentru declararea ca zonă în care se declară starea de alertă sau se instituie starea de urgenţă, se consideră, în mod orientativ, că parametrii – ce caracterizează situaţia -, au atins, sau există pericolul să atingă, valorile prezentate în Tabelul 1.

 

    Tabelul 1 – Criterii şi niveluri de gravitate minime pentru declararea ca zonă în care se instituie situaţia de urgenţă specifică la nivel de unitate teritorial-administrativă.

 

 ____________________________________________________________________________

|      PARAMETRI           |                NIVELURI MINIME                  |

|                          | ale situaţiei de urgenţă specifice, cu caracter:|

|                          |_________________________________________________|

|                          |         Limitat        |         Major          |

|__________________________|________________________|________________________|

| Număr de vieţi omeneşti  |         </= 50         |          > 50          |

| pierdute, persoane       |                        |                        |

| dispărute                |                        |                        |

|__________________________|________________________|________________________|

| Număr de răniţi          |         </= 150        |          > 150         |

|__________________________|________________________|________________________|

| Număr de persoane fără   |         </= 200        |          > 200         |

| locuinţă                 |                        |                        |

|__________________________|________________________|________________________|

| Număr de locuinţe grav   |         </= 1000       |          > 1000        |

| afectate                 |                        |                        |

|__________________________|________________________|________________________|

 

    NOTĂ:

    Când s-a ajuns la unul dintre nivelurile de gravitate precizate sau există pericolul atingerii acestuia se activează comitetul de la autoritatea publică locală pe raza căreia s-a produs situaţia de urgenţă specifică şi se pune în aplicare planul de apărare specific.

    Dacă posibilităţile acestui comitet pentru gestionarea situaţiei create sunt depăşite, se activează comitetul judeţean şi după caz, Comitetul ministerial şi Comitetul naţional.

 

    ANEXA B

    la Regulament

 

    NORMATIV PRIVIND PLANUL DE APĂRARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ SPECIFICE PROVOCATE DE CUTREMURE ŞI/SAU ALUNECĂRI DE TEREN

 

    CAP. 1

    Dispoziţii generale

 

    ART. 1

    Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea cadrului general pentru elaborarea planurilor de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice.

    ART. 2

    (1) Planurile de apărare, aşa cum este prevăzut la art. 6 şi art. 7 din Regulament se întocmesc de către:

    a) Comitetul ministerial;

    b) comitetele judeţene/municipiului Bucureşti;

    c) comitetele locale;

    d) conducerile administrative ale instituţiilor publice şi operatorilor economici;

    e) conducerile organizaţiilor nonguvernamentale.

    (2) Structura şi conţinutul orientativ al planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice sunt prezentate în anexa nr. 1 la prezentul Normativ;

    (3) La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează şi se stabilesc zonele cu risc de producere a situaţiei de urgenţă specifice, după cum urmează:

    a) zone cu risc seismic ridicat sunt cele pentru care intensitatea seismică în grade MSK depăşeşte VII, potrivit normativelor privind proiectarea antiseismică în vigoare;

    b) zone cu risc ridicat la alunecări de teren sunt acele zone indicate în Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural, precum şi actelor normative subsecvente.

    ART. 3

    Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare revine Comitetului ministerial, respectiv prefecţilor, primarilor şi conducerilor administrative ale operatorilor economici şi instituţiilor publice, organizaţiilor nonguvernamentale, corespunzător structurilor sistemului naţional de management al situaţiilor de urgenţă.

    ART. 4

    (1) Planurile de apărare se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele/obiectivele pentru care au fost întocmite.

    (2) Modificările şi reactualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhic superioare ale administraţiei publice locale şi centrale, în a cărei zonă de competenţă se află operatorii economici, instituţiile publice şi localităţile.

 

    CAP. 2

    Structura şi conţinutul Planurilor operative de apărare

 

    Secţiunea 1

    Planul de apărare la nivel naţional

 

    ART. 5

    (1) Planul de apărare la nivel naţional în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice se constituie ca sinteză a planurilor operative de apărare ale:

    a) Comitetelor ministeriale;

    b) comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti;

    c) comitetelor locale;

    d) autorităţilor şi instituţiilor publice centrale;

    e) organizaţiilor nonguvernamentale.

    (2) Comitetul ministerial poate întocmi şi include în planul naţional, după caz, planuri de apărare pe termen lung, precum şi planuri de cooperare între instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective strategice, sau zone din teritoriu, în funcţie de necesităţile concrete.

 

    Secţiunea 2

    Planul de apărare la nivelul Comitetului ministerial

 

    ART. 6

    Structura şi conţinutul Planului de apărare la nivelul Comitetului ministerial sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentul Normativ.

 

    Secţiunea 3

    Planul de apărare al Comitetului judeţean şi al municipiului Bucureşti

 

    ART. 7

    (1) Planul de apărare al Comitetului judeţean şi al municipiului Bucureşti, precum şi al sectoarelor acestuia se constituie ca sinteză a planurilor de apărare elaborate de către:

    a) comitetele municipale, orăşeneşti sau comunale;

    b) operatorii economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, operatori economici care administrează surse potenţiale de risc, instituţii publice;

    c) alte persoane juridice şi operatori economici etc.;

    d) organizaţiile nonguvernamentale.

    (2) Comitetul judeţean/municipiului Bucureşti poate întocmi şi include în planul său de apărare, după caz, planuri de apărare pe termen lung, planuri de cooperare cu judeţele învecinate, precum şi planuri de cooperare cu instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective de interes comun, în funcţie de necesităţile concrete.

    (3) Structura şi conţinutul orientativ al Planului de apărare la nivel de judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti sunt prezentate în anexa nr. 3 la prezentul Normativ.

 

    Secţiunea 4

    Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale

 

    ART. 8

    (1) Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, în cazul producerii unor situaţii de urgenţă specifice, se elaborează la nivelul ministerelor, administraţiilor, operatorilor şi autorităţilor naţionale etc. care coordonează activităţi social-economice şi reţele de utilităţi publice de importantă naţională şi interes strategic.

    (2) Structura şi conţinutul orientativ al Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, sunt prezentate în anexa nr. 4 la prezentul Normativ.

 

    Secţiunea 5

    Planul de apărare al Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal

 

    ART. 9

    (1) Planul de apărare al Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal în cazul producerii unor dezastre specifice reprezintă o secţiune a planului de apărare la nivelul Comitetului judeţean şi se constituie ca sinteză a planurilor de apărare elaborate la nivel de:

    a) operatori economici care administrează domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, operatorii economici care reprezintă surse potenţiale de risc, instituţii publice;

    b) alte persoane juridice şi operatori economici etc.;

    c) organizaţii nonguvernamentale.

    (2) Structura şi conţinutul Planului Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal se întocmesc în conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul Normativ, coroborat cu modelele prevăzute în anexele nr. 1 şi 3.

 

    Secţiunea 6

    Planul de apărare pentru operatorii economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii deconcentrate din teritoriu, instituţii publice, operatorii economici, care administrează surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi operatori economici etc.

 

    ART. 10

    (1) Planul de apărare pentru operatorii economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii deconcentrate şi descentralizate din teritoriu, instituţii publice şi operatorii economici care administrează surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi operatori economici etc., în cazul producerii unor situaţii de urgenţă specifice, reprezintă o secţiune a planului de apărare la nivelul Comitetului municipal, orăşenesc sau comunal.

    (2) Structura, conţinutul orientativ şi structura minimală a unui Plan de apărare pentru operatorii economici prevăzuţi la art. 10 vor fi adaptate după anexele nr. 1, 3 şi 4 la prezentul Normativ.

 

    CAP. 3

    Dispoziţii finale

 

    ART. 11

    Planurile de apărare şi documentaţiile anexă, după caz, se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comitetului ministerial, comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti şi ale comitetelor locale, cu respectarea prevederilor legale.

    ART. 12

    Anexele nr. 1, 2, 2.1, 2.2, 3, 4 şi 5 fac parte integrantă din prezentul Normativ.

 

    ANEXA 1

    la Normativ

 

    Conţinutul orientativ al Planului de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice

 

    CAP. 1

 

    – scop, definiţie

    – obiective

    – caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere.

 

    CAP. 2

 

    – structuri organizatorice implicate

    – responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii

    – Centrul de conducere a acţiunilor

    – Planificarea acţiunii

 

    CAP. 3

 

    – concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie

    – etapele de realizare a acţiunilor

    – faze de urgenţă a acţiunilor

    – acţiunile de protecţie-intervenţie

    – gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă

 

    CAP. 4

 

    Resurse: umane, materiale, financiare

 

    CAP. 5

 

    Logistica acţiunilor

 

    CAP. 6

 

    Asigurarea realizării acţiunilor:

    – instruirea

    – planuri şi proceduri

    – realizarea circuitul informaţional-decizional şi de cooperare

 

    DISPOZIŢII FINALE

 

    ANEXE:

    – Ordinul/decizia privind constituirea/organizarea Comitetului ministerial/judeţean/municipiului Bucureşti/local;

    – componenţa nominală a membrilor structurilor de mai sus, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilităţi şi misiuni;

    – încadrarea Comitetului ministerial/judeţean/municipiului Bucureşti/local;

    – procedură de urgenţă – model -; numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii: primărie, poliţie, protecţia civilă etc.;

    – schema fluxului informaţional-decizional;

    – tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren, de pe raza zonei respective;

    – tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unităţilor care vor interveni;

    – hărţi de risc;

    – planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;

    – planul de instruire şi pregătire;

    – planul de evacuare-relocare;

    – situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comitetul pentru situaţii de urgenţă ierarhic superior etc.;

    – reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecări de teren;

    – comunicate conform model;

    – responsabilităţile privind luarea măsurilor de apărare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;

    – responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice către nivelul superior de decizie referitor la evenimentul produs şi efectele acestuia;

    – fişele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren.

 

    NOTĂ:

    Anexele, după ce au fost întocmite conform situaţiei specifice fiecărui nivel de competenţă – Comitet ministerial, autorităţi şi instituţii publice centrale, comitete judeţene/municipiul Bucureşti/locale -, devin părţi componente ale planului de apărare.

 

    ANEXA 2

    la Normativ

 

    Structura şi conţinutul Planului de apărare al Comitetului ministerial

 

    CAP. 1

 

    – Scop, definiţie: Planul de apărare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă specifice este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.

    – Obiectiv: îl constituie stabilirea măsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul unor situaţii de urgenţă specifice, în vederea limitării şi înlăturării efectelor acestora asupra populaţiei, bunurilor de orice fel, precum şi pentru revenirea la normal a vieţii social-economice.

 

    CAP. 2

 

    a) Structuri organizatorice

    – Comitetul ministerial, a cărui componenţă, pe funcţii, este stabilită prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2289/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea, dotarea şi constituirea Comitetului ministerial şi Centrului operativ.

    Componenţa nominală a membrilor Comitetului ministerial se stabileşte anual; din comitet fac parte persoane cu funcţii de răspundere din aparatul propriu şi din instituţii şi unităţi care funcţionează în subordinea/autoritatea/coordonarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru care se precizează instituţia la care sunt încadraţi, funcţia, adresa şi telefonul/faxul de la serviciu şi domiciliu.

    Tabelul cu componenţa nominală se arhivează la Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial.

    – Centrul operativ al Comitetului ministerial care cuprinde compartimente specifice prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă specifice în vederea îndeplinirii funcţiilor de monitorizare, evaluare, înştiinţare, alarmare, alertare, după caz, şi coordonare tehnică operaţională a intervenţiei pe domenii de competenţă.

    b) Responsabilităţi:

    – Comitetul ministerial organizează, coordonează şi controlează acţiunile şi măsurile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie, denumite în continuare acţiuni şi măsuri de apărare, împotriva efectelor unei situaţii de urgenţă specifice;

    – Comitetul ministerial este organizat la Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Palatul CFR, Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu 38;

    – Comitetul ministerial, Centrul operativ şi secretariatul tehnic permanent colaborează cu specialişti din institute de învăţământ superior şi de cercetare-proiectare, cu reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi în activitatea de management a situaţiilor de urgenţă în domeniile specifice de competenţă.

 

    CAP. 3

 

    Secţiunea A

    Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice

 

    1) Actualizarea componenţei nominale a Comitetului ministerial. Această acţiune se face anual şi ori de câte ori situaţia o impune;

    2) Asigurarea şi verificarea periodică a funcţionării fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi; transmiterea informaţiilor şi a deciziilor se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, prezentată în anexa C la Regulament;

    3) Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvenţe şi mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizează şi pentru care se asigură permanenţa;

    4) Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate;

    5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare;

    6) Promovarea şi dezvoltarea proiectelor parteneriale de cooperare internaţională, în vederea îmbunătăţirii activităţii de reducere a riscului seismic, precum şi pentru managementul situaţiilor de urgenţă specifice;

    7) Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a populaţiei.

    Conţinutul minim al regulilor de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecări de teren este redat în anexa 2.1 la Normativ, urmând a fi adaptat şi detaliat potrivit condiţiilor concrete din diferite zone seismice şi localităţi;

    8) Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a Comitetului ministerial: spaţii, utilităţi, structură, dotare etc.;

    9) Aprobarea actualizării sau modificării propriului regulament de organizare şi funcţionare;

    10) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţă post-seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă a construcţiilor avariate. În anexa 2.2 la Normativ se prezintă organizarea, logistica şi etapele investigării de urgenţă post-seism a construcţiilor.

 

    Secţiunea B

    Măsuri şi acţiuni în perioada de incidenţă a unei situaţii de urgenţă specifice

 

    În cazul unei situaţii de urgenţă produse de cutremur major:

    (1) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului – denumit în continuare INCDFP Bucureşti comunică operativ principalele caracteristici ale cutremurelor intermediare – de adâncime -, având magnitudinea M > 4 grade şi ale cutremurelor crustale – de suprafaţă -, având magnitudinea M >/= 3 grade, produse pe teritoriul României.

    (2) Comunicarea INCDFP se transmite prin telefon/TO, e-mail şi fax, conform modelului prevăzut în anexa C1 la Regulament, către:

    a) Centrul operaţional naţional al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor;

    b) Centrul operativ al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, denumit în continuare Centru operativ;

    c) Inspectoratul de Stat în Construcţii, din subordinea Guvernului;

    d) Mass-media.

    (3) Prefecţii judeţelor/municipiului Bucureşti, din zonele afectate de cutremur şi/sau alunecare de teren, cu potenţiale pierderi umane şi pagube materiale, prin specialiştii din inspectoratele teritoriale şi judeţene în construcţii, procedează în regim de urgenţă la constatarea efectelor cutremurului şi/sau alunecării de teren asupra construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare şi comunică operativ situaţia din teritoriu către structurile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), conform modelului prevăzut în anexa C2 la Regulament.

    (4) Centrul operativ primeşte comunicatele din partea INCDFP şi prefecturi astfel:

    – în timpul programului normal de lucru la cabinetul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi cabinetul ministrului delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului;

    – în afara programului normal de lucru la ofiţerul de serviciu de la cabinetul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului.

    (5) Informaţiile primite potrivit alin. (4) se transmit imediat ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrului delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului.

    (6) Funcţie de situaţia creată, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului convoacă Comitetul ministerial şi solicită, după caz, întrunirea acestuia în şedinţă comună cu Comitetul naţional şi propune, după caz, constituirea de urgenţă în cadrul Comitetului ministerial a Grupului operativ de coordonare din punct de vedere tehnic, a acţiunilor comitetelor judeţene, respectiv a Comitetului municipiului Bucureşti.

    Componenţa nominală a Grupului operativ se păstrează la secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial.

    (7) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanţi desemnaţi de celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenţiei de urgenţă post-dezastru, precum şi specialişti în domeniu din instituţii publice şi comisii tehnice de specialitate.

    (8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgenţă la Centrul de conducere a acţiunilor, care este sediul Comitetului ministerial. În situaţia imposibilităţii utilizării sediului, conducerea acţiunilor Comitetului ministerial se realizează de la Punctul de comandă al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

    (9) Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-decizional.

    (10) Grupul operativ solicită informaţii asupra construcţiilor afectate de situaţia de urgenţă specifică, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.

    (11) Grupul operativ solicită informaţii asupra efectelor situaţiei de urgenţă specifice, de la comitetele judeţene/municipiului Bucureşti şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei.

    (12) Prefecţii judeţelor şi prefectul municipiului Bucureşti, în calitatea acestora de preşedinţi ai comitetelor pentru situaţii de urgenţă, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru transmiterea informaţiilor către Comitetul ministerial în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prăbuşire de teren.

    (13) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, asigură, în perioada imediat următoare producerii situaţiei de urgenţă specifice şi, în continuare, până la încetarea declarării stării de urgenţă, permanenţa la sediu, constituită din 2 persoane.

    (14) Experţii tehnici, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia, atestaţi, sunt obligaţi să se autosesizeze şi să se prezinte de urgenţă la sediul inspectoratelor judeţene în construcţii, pentru a fi repartizaţi în vederea inspectării de urgenţă post-seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi stabilirii soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, potrivit legislaţiei; raportarea se va face zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, prin inspectorii şefi către Grupul operativ, asupra măsurilor întreprinse şi a modului de îndeplinire a acestora.

    (15) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comitetul judeţean/municipiului Bucureşti în acţiunile de intervenţie operativă şi refacere.

    (16) Lista cu specialişti, experţi tehnici atestaţi MTCT pentru cerinţa rezistenţă şi stabilitate a construcţiilor – conform Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare -, este actualizată periodic de către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial, arhivată de acesta şi publicată în Buletinul Construcţiilor.

    (17) Lista cu reprezentanţii prefecturilor şi ai autorităţilor administraţiei publice locale, cu telefoane şi fax este actualizată periodic prin grija Secretariatului tehnic permanent al Comitetului ministerial şi se arhivează de către acesta.

    (18) Lista cu inspectorii şefi ai inspectoratelor teritoriale şi judeţene/municipiului Bucureşti în construcţii este actualizată periodic de către Inspectoratul de stat în construcţii, se comunică secretariatului tehnic şi se arhivează de către acesta.

    (19) Conţinutul cadru al raportului operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de protecţie-intervenţie este prezentat în anexa D la Regulament.

 

    Secţiunea C

    Măsuri şi acţiuni după producerea unei situaţii de urgenţă specifice

 

    1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigării de urgenţă a construcţiilor, inclusiv a dotărilor, după cum urmează:

    – la nivel central, de către:

        – vicepreşedintele Comitetului ministerial şi

        – inspectorul general al Inspecţiei de Stat în Construcţii

    – la nivel teritorial, de către:

        – prefect şi inspectorul şef al Inspectoratului teritorial/judeţean/municipiului Bucureşti în construcţii

    2) Coordonarea investigării de urgenţă a construcţiilor şi dotărilor din MTCT, precum şi a instituţiilor din sistem.

    3) Asigurarea finanţării expertizelor tehnice a construcţiilor afectate de situaţia de urgenţă specifică.

    4) Coordonarea finanţării lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru punerea în siguranţă a construcţiilor şi dotărilor din sistemul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţe încadrate prin Raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic.

    5) Colaborarea la acţiunile generale pentru reabilitare şi revenirea stării de normalitate;

    6) Evaluarea, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de comitetele judeţene şi al municipiului Bucureşti, a pagubelor din punct de vedere cantitativ şi valoric determinate de situaţia de urgenţă specifică; raportul de evaluare se înaintează Comitetului naţional în termen de cel mult 30 de zile de la producerea situaţiei de urgenţă specifice.

    Conţinutul cadru al raportului de sinteză privind evaluarea intervenţiei este prezentat în anexa F la Regulament.

    7) Avizarea fundamentărilor comitetelor judeţene privind alocarea de sume din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, după producerea unei situaţii de urgenţă specifice.

    8) Asigurarea reactualizării sau completării hărţilor privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ şi alunecări de teren – zonarea teritoriului României.

    9) Reactualizarea şi/sau completarea planului de apărare.

    10) Îndrumarea metodologică a comitetelor judeţene şi a municipiului Bucureşti asupra actualizării şi completării, după caz, a planurilor de apărare ţinând seama de concluziile desprinse din analiza intervenţiei.

 

    CAP. 4

    Resurse: umane, materiale, financiare

 

    Resursele umane sunt constituite din membrii Comitetului ministerial, Centrului operativ şi secretariatului tehnic permanent, din specialişti din cadrul comisiilor şi comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi alţi specialişti din cadrul institutelor de proiectare-cercetare şi din învăţământul superior.

    Resursele materiale sunt cele prevăzute aprobate prin ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului pentru constituirea Comitetului ministerial şi a Centrului operativ pentru situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului, Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, pentru aprobarea Regulamentului privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea acestora şi a Listei consultanţilor în Comitetul ministerial precum şi alte resurse aflate la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului alocate în funcţie de caracteristicile şi amploarea efectelor situaţiei de urgenţă specifice.

    Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire, protecţie, intervenţie ale Comitetului ministerial se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Construcţiilor şi Turismului.

 

    CAP. 5

 

    Logistica acţiunilor se asigură de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru acţiunile şi măsurile desfăşurate de la sediul propriu şi de către autorităţile, instituţiile publice şi operatorii economici cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu.

 

    CAP. 6

 

    Asigurarea realizării acţiunilor:

    a) Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu, Comitetul ministerial, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregătirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unei situaţii de urgenţă specifice.

    b) Comitetul ministerial promovează şi coordonează activitatea de reglementări tehnice în domeniu.

 

    DISPOZIŢII FINALE

 

    1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acţiunilor de intervenţie se decontează în condiţiile legii.

    2) Documentele elaborate pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea intervenţiei se arhivează de către Secretariatul tehnic permanent al Comitetului ministerial, cu respectarea prevederilor legale.

 

    ANEXA 2.1

    la Normativ

 

    Reguli de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecări de teren

 

    a) Cunoştinţe despre clădirile şi spaţiile în care locuim sau lucrăm, privind:

    – evenimentele seismice precedente şi acţiunile lor asupra clădirii

    – aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a distrugerilor parţiale sau totale asupra clădirilor în cazul declanşării unui cutremur puternic şi anume pentru:

        – executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile de rezistenţă pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii;

        – conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcţiei;

        – efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale;

        – executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la instalaţiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare etc. numai pe baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate;

    – respectarea unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în localităţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale;

    – interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii – ex. lărgirea unor camere, mutarea pereţilor, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivniţe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări şi toate autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viaţa;

    – întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi ale regulamentelor în vigoare;

    – cunoaşterea de către asociaţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate – tip bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie antiseismică, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuinţa personală cu 1 – 2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecţie pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii etc.;

    – interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice etc. în clădiri de locuit; amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist;

    – fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se evite căderea lor şi producerea de accidente;

    – cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;

    – cunoaşterea planului subsolului clădirii tip bloc şi a reţelelor de conducte din subsolul clădirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor utilităţi pe diferite ramificaţii;

    – cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor;

    – consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii la un potenţial risc.

 

    b) Protecţia antiseismică în interiorul locuinţei sau locului de muncă

    Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism:

    – evitarea aglomerării spaţiilor de la locul de muncă sau din locuinţă cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spaţiul de lucru;

    – asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în familie;

    – amplasarea echipamentelor tehnice şi aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile – de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, maşini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;

    – fixarea aparatelor în aşa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur;

    – amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur;

    – amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu;

    – asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;

    – procurarea în locuinţă a cel puţin unui extinctor şi amplasarea acestuia într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment, lângă sursele potenţiale de incendiu; învăţaţi utilizarea acestuia;

    – reţinerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apă, gaze şi electricitate şi a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă – închidere/deschidere;

    – păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.

    Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială tip bloc, informaţi-vă personal sau prin administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:

    – evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii;

    – reparaţiile şi consolidările necesare;

    – proiectarea şi executarea lucrărilor necesare;

    – asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesare.

    Reţineţi în memoria dvs. particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs., ale drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, şcoală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:

    – căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielii, cărămizi etc.;

    – spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte;

    – căderea unor obiecte, mobilier etc.;

    – căderea unor stâlpi şi linii electrice;

    – incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalaţii de încălzire etc.;

    – alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.

    Obişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, la spectacole, în vizită etc.

    Discutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.

 

    c) Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup: loc de muncă, familie, pe stradă, în timpul producerii seismului

    1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.

    2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.

 

    Atenţie!

    Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

 

    3. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.

    4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.

    5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

    6. Nu alergaţi în stradă.

    7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.

    8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.

    9. În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs.

 

    d) Comportarea după producerea unui cutremur:

    1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.

    2. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav – dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze – până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

    3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.

    4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

    5. Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.

    6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.

    7. Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.

    8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.

    9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.

    10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi fără rost zonele calamitate.

    11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.

    12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.

    13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice – aşa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!

    14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.

    15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.

    16. În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul-ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia – de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.

    O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar. Inspectoratul judeţean/local pentru Situaţii de Urgenţă va concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.

    Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.

 

    e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei:

    – Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării construcţiilor, precum şi pentru celelalte activităţi întreprinse de organele în drept.

    – Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii pentru a vedea avariile. După primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui specialist-expert autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii – în cazul instituţiilor sau firmelor.

    Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi aveţi în vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.

    – În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale şi să vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat. În acest sens organele administraţiei publice locale vor lua măsurile de relocare.

    – Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor.

 

    f) Măsuri de revenire în normal a activităţii umane din zona afectată de cutremur

    După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.

    Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.

    În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, şi elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile avariate de cutremur, conform legislaţiei în vigoare.

 

    g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren

    Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene şi au evoluţie progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autorităţile publice locale împreună cu Comitetul local informează instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu urmărirea evoluţiei fenomenelor în zonă.

    Informarea şi alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile publice locale şi de comitetul local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La recepţionarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:

    – Pregătirea evacuării persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite anticipat.

    – Deconectarea, de către reprezentaţii autorizaţi – în caz de necesitate – a clădirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative.

    – Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale comitetului local sau judeţean în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi construcţiilor, pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.

    – Desfăşurarea acţiunilor sub conducerea comitetului local sau judeţean; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale şi recomandările organelor în drept, evitându-se informaţiile bazate pe zvonuri.

    La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:

    – Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul.

    – Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comitetul judeţean/local, împreună cu autorităţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua măsurile necesare adăpostirii şi desfăşurării vieţii.

    După stabilizarea alunecării de teren organele abilitate vor face o analiză a avariilor şi distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de reparaţii şi consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obţinerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de teren.

 

    ANEXA 2.2

    la Normativ

 

 ______________________________________________________________________________

|    ORGANIZAREA, LOGISTICA ŞI ETAPELE INVESTIGĂRII DE URGENŢĂ POST-SEISM A    |

|                           CONSTRUCŢIILOR AVARIATE                            |

| (în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgenţă post-seism şi   |

| stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în        |

| siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, indicativ M.E. 003-99,       |

| publicat în Buletinul Construcţiilor vol. 2, 1999 cu completările şi         |

| modificările ulterioare)                                                     |

|______________________________________________________________________________|

                                       |

                                       |

 ______________________________________v_______________________________________

|   ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGULAMENTELOR ŞI    |

|                     PLANURILOR DE APĂRARE SPECIFICE                          |

| (Comitet Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Comitet ministerial, comitete  |

| judeţene pentru situaţii de urgenţă, cu colaborarea Inspectoratului de Stat  |

| în Construcţii)                                                              |

|______________________________________________________________________________|

                                       |

                                       |

 ______________________________________v_______________________________________

| PREGĂTIREA ŞI LOGISTICA EVALUĂRII POST-SEISM A STĂRII TEHNICE ŞI PUNERII ÎN  |

|                SIGURANŢA PROVIZORIE A CONSTRUCŢIILOR AVARIATE                |

| – pregătire baze de date pe clase de clădiri A, B, C                         |

| – evaluare necesar personal abilitat, semnare convenţii cadru de colaborare  |

|   cu acesta, pregătire inspectori, ingineri constructori şi experţi tehnici  |

| – pregătire stocuri formulare, echipamente, tehnică de calcul şi materiale   |

|   necesare pentru investigaţii pe teren                                      |

|______________________________________________________________________________|

      |

      |              __________________________________________________________

 _____v____         | Criterii de bază pentru inspecţia post-seism şi criterii |

|ETAPELE DE|        | de evaluare a clădirilor avariate la cutremur            |

|EVALUARE  |––->| (formular – Marcarea clădirilor)                         |

|__________|        |__________________________________________________________|

      |                   |             |            |              |

      |                   |             |            |              |

 _____v__________    _____v____    _____v____    ____v_____    _____v______

|INSPECŢIA RAPIDĂ|  | PLACARDA |  | PLACARDA |  | PLACARDA |  |  PLACARDA  |

|POST-SEISM      |->|   VERDE  |->| GALBENĂ  |->| ALBASTRĂ |->|    ROŞIE   |

|(aplicarea de   |  |__________|  |__________|  |__________|  |____________|

|criterii şi     |  |Clădiri   |  |Clădiri   |  |Clădiri   |  |Clădiri     |

|procedee de     |  |aparent   |  |cu        |  |nesigure  |  |nesigure    |

|inspectare)     |  |sigure –  |  |restricţii|  |restricţii|  |evacuare    |

|________________|  |utilizare |  |utilizare |  |utilizare |  |totală      |

                    |fără      |  |          |  |evacuări  |  |Necesită    |

                    |restricţii|  |          |  |locale    |  |investigaţii|

                    |          |  |          |  |          |  |amănunţite  |<-

                    |__________|  |__________|  |__________|  |____________|  |

 _________________        ^             ^             ^               |       |

|EVALUAREA TEHNICĂ|<––|––––-|             |               |       |

|RAPIDĂ           |<––|––––-|––––-|               |       |

|(aplicarea de    |- – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – – -|- – – –

|criterii şi      |                      marcarea finală              |

|procedee de      |<–––––––––––––––––

|evaluare)        |

|_________________|

      |          |

      |          |

      | ………|…………………….

      | :   ___|_v_____________________________________________________________

      | :  | STABILIREA SOLUŢIILOR CADRU ŞI METODELOR DE INTERVENŢIE RAPIDĂ    |

      | :  | PENTRU PUNEREA ÎN SIGURANŢĂ PROVIZORIE A CONSTRUCŢIILOR AVARIATE  |

      | :  | (- sprijiniri provizorii – reparaţii locale – demolări complete   |

      | :  | sau parţiale)                                                     |

      | :  |___________________________________________________________________|

 _____v_v__________________                 _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

|    EXPERTIZĂ TEHNICĂ     |               | MĂSURI DE INTERVENŢIE DEFINITIVĂ  |

|conf. Normativ P100-1/2004|–––––>|   (conf. Normativ P100-1/2004)    |

|__________________________|               |_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _|

 

    ANEXA 3

    la Normativ

 

    Conţinutul orientativ al Planului de apărare al Comitetelor judeţene/municipiului Bucureşti

 

    Planul de apărare la nivelul Comitetului judeţean/municipiului Bucureşti reprezintă o sinteză a planurilor comitetelor municipale/de sector, orăşeneşti şi comunale, precum şi a planurilor de apărare întocmite de operatorii economici, şi persoanele juridice şi organizaţiile nonguvernamentale.

    Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale de apărare şi conţine principalele etape din planul de gestiune a măsurilor şi acţiunilor de protecţie de la nivelul unui judeţ sau al unei localităţi urbane.

    Conţinutul planului va fi adaptat după anexa nr. 1 la Normativ, cu detalieri specifice privind:

 

    A. Măsuri şi acţiuni în perioada de prevenire a unei situaţii de urgenţă specifice

    (1) identificarea, în detaliu, delimitarea geografică şi declararea zonelor cu risc natural la cutremure şi/sau alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, în conformitate cu prevederile Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a Zone de risc natural, precum şi cu actele normative subsecvente;

    (2) constituirea de bănci de date informatizate privind zonele cu risc natural la cutremure şi/sau alunecări de teren, actualizate periodic şi integrate în Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă;

    (3) planificarea dezvoltării unităţilor administrativ-teritoriale luând în considerare măsurile de eliminare/reducere a riscurilor pentru:

    – clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă;

    – staţii de pompieri şi sediile poliţiei;

    – spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă;

    – căi de transport şi clădirile ce adăpostesc funcţiile specifice: feroviar, rutier, naval şi aerian;

    – clădiri ale instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă specifice, în apărarea şi securitatea naţională;

    – staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale;

    – reţele vitale de utilităţi;

    – garaje de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii;

    – rezervoare de apă şi staţii de epurare şi pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă specifice;

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

The Home of FOX HUNTING