Intrebari pentru examene

LISTĂ DE SUBIECTE
utilizate pentru examinarea în vederea obţinerii certificatelor clasele a III-a şi a II-a de radioamator
la proba de electronică şi radiotehnică
Pentru categoria a III-a sunt valabile doar subiectele cu gradele de dificulatate A şi B.
Toate problemele prezintă patru răspunsuri din care doar unul singur este corect şi complet. Cele patru răspunsuri sunt numerotate de la 1 la 4, fiind marcat cu „@” răspunsul corect. Surse recomandate pentru pregătire, disponibile pe Internet:
1. http://www.yo6kxp.org/ , mai precis http://www.yo6kxp.org/cgi-bin/tool_checker2.cgi?get_fname=db_tech2
I. NOŢIUNI TEORETICE DE ELECTRICITATE, ELECTROMAGNETISM SI RADIO
1. CONDUCTIBILITATE
01A11/ Rigiditatea dielectricilor reprezintă calitatea unui izolator de a rezista la:
1) O sarcină electrică mare. 2) Un flux electric mare. 3@ Un câmp electric mare. 4) O inducţie electrică mare.

02C11/ Purtătorii de sarcină numiţi „goluri“ sunt produşi într-un semiconductor intrinsec când:
1) Electronii sunt îndepărtaţi din cristale. 2) Electronii sunt complet îndepărtaţi din reţeua cristalină.
3@ Electronii sunt excitaţi din banda de valenţă în banda de conducţie, peste banda interzisă.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.

03A11/ Ce sunt materialele conductoare?
1@ Materiale ce conţin în structura lor electroni liberi care se pot deplasa în interior.
2) Materiale care permit deplasarea electronilor numai în condiţii speciale.
3) Metale, electroliţi şi uleiuri minerale. 4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.

04B11L/ Ce curent circulă printr-o rezistenţă de 10 kΩ când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
1) 150mA. 2)15mA. 3@1,5mA. 4) 0,15mA

05B11L/ Ce curent circulă printr-o rezistenţă de 1 kΩ când la capetele acesteia se aplică o tensiune continuă de 15 V:
1) 150mA. 2@15mA. 3)1,5mA. 4) 0,15mA

06B11/ Diferenţa de potenţial de la capetele unui conductor prin care circulă curent electric se numeşte:
1) Inducţie electromagnetică. 2) Rezistivitate. 3@ Tensiune electrică. 4) tensiune magnetomotoare.

07A11/ Ce este curentul electric?
1) Diferenţa de potenţial între capetele unui conductor. 2@ Transportul electronilor liberi printr-un conductor.
3) Capacitatea unei baterii de a elibera energie electrică. 4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este adevărat.

08A11/ Cum se numeşte unitatea de măsură pentru tensiunea electrică?
1) Amper. 2@ Volt. 3) Henry. 4) Farad.

09A11/ Care mărime electrică se măsoară în Watt?
1) Energia. 2@ Puterea. 3) Capacitatea. 4) Lucrul mecanic.

10B11/ Câtă energie electrică consumă un receptor cu puterea absorbită de 200 W care funcţionează continuu 5 ore?
1)1500 Vah. 2@1 kWh. 3) 2000 Wh. 4) 437 J.

11C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=150Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1@ 100Ω 2) 200Ω 3) 300Ω 4) 400Ω

12C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=650Ω, R2=350Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω 3) 300Ω 4) 400Ω

13C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω 3) 300Ω 4) 400Ω

14C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=400Ω, R2=600Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2@ 200Ω 3) 300Ω 4) 400Ω

15C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=1500Ω, R2=500Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2) 200Ω 3) 300Ω 4@ 400Ω

16C11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=800Ω, R2=1200Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este valorea lui R3?
1) 100Ω 2) 200Ω 3) 300Ω 4@ 400Ω

17D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=1,5Ω, R2=3,5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2) 2W 3) 3W 4@ 4W

18D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=15Ω, R2=5Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1@ 1W 2) 2W 3) 3W 4) 4W

19D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 12V. Dacă R1=3Ω, R2=7Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 2V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2@ 2W 3) 3W 4) 4W

20D11J/ Trei rezistenţe R1, R2 şi R3 sunt conectate în serie la o sursă ideală de 24V. Dacă R1=5Ω, R2=15Ω, iar tensiunea la bornele lui R3 este de 4V, cât este puterea disipată pe R3?
1) 1W 2) 2W 3) 3W 4@ 4W

21A11/ Dublarea tensiunii la bornele unei rezistenţe va produce o putere disipată:
1) De 1,41 ori mai mare . 2) De 2 ori mai mare. 3) De 3 ori mai mare. 4@.De 4 ori mai mare.

22A11/ Dacă tensiunea la bornele unui rezistor se menţine constantă, dar rezistenţa sa creşte de două ori, cum se modifică puterea disipată?
1) Se dublează. 2) Rămâne aceiaşi. 3@ Se înjumătăţeşte. 4) Scade de 1,41 ori.

23B11K/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1)70Ω 2@ 100Ω 3) 140Ω 4) 200Ω

24B11K/ Un bec de 50 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentruca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1)70Ω 2) 100Ω 3) 140Ω 4@ 200Ω

25B11K/ Un bec de 200 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1@50Ω 2) 100Ω 3) 150Ω 4) 200Ω

26C11K/ Un bec de 20 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1@ 500Ω 2) 1000Ω 3) 1500Ω 4) 2000Ω

27C11K/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce valoare trebue să aibă această rezistenţa pentru ca becul să funcţioneze în regimul său nominal?
1) 500Ω 2@ 1000Ω 3) 1500Ω 4) 2000Ω

28A11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 100Ω se realizează o putere disipată de 100 W?
1) 0,125A 2) 0,25A 3) 0,5A 4@ 1A

29C11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 10kΩ se realizează o putere disipată de 100 W?
1@ 0,1A 2) 0,125A 3) 0,15A 4) 0,2A

30B11L/ Pentru ce curent care parcurge o rezistenţă de 500Ω se realizează o putere disipată de 5 W?
1@ 0,1A 2) 0,125A 3) 0,15A 4) 0,2A

31B11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 100Ω puterea disipată de aceasta este de 100 W?
1) 50V 2@ 100V 3) 150V 4) 200V

32C11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 10KΩ puterea disipată de aceasta este de 100 W?
1) 250V 2) 500V 3) 750V 4@ 1000V

33C11L/ Pentru ce tensiune aplicată la bornele unei rezistenţe de 500Ω puterea disipată de aceasta este de 5 W?
1@ 50V 2) 100V 3) 150V 4) 200V

34A11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 200V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2) 50 W 3) 75 W 4@ 100 W

35B11M/ Un bec de 25 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 30V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2@ 50 W 3) 75 W 4) 100 W

36B11M/ Un bec de 100 W pentru tensiunea de 100V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 300V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 50 W 2) 100 W 3) 150 W 4@ 200 W

37A11M/ Un bec de 75 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 20V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2) 50 W 3@ 75 W 4) 100 W

38B11M/ Un bec de 10 W pentru tensiunea de 10V este alimentat printr-o rezistenţă serie de la o sursă ideală de 60V. Ce putere se disipă pe această rezistenţa dacă becul funcţioneză în regimul său nominal?
1) 10 W 2@ 50 W 3) 75 W 4) 100 W

39B11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2@ P2=2 W 3) P2=5 W 4) P2=10 W

40B11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=20Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=150Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=10 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W 3@ P2=5 W 4) P2=10 W

41C11M/ Două rezistenţe (R1=10Ω şi R2=100Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=100 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W 3) P2=5 W 4@ P2=10 W

42C11M/ Două rezistenţe (R1=500Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=50Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2) P2=2 W 3) P2=5 W 4@ P2=10 W

43B11M/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă cu rezistenţa internă Ri=100Ω. Dacă puterea disipată de R1 este P1=1 W, cât este puterea P2 disipată de rezistenţa R2 ?
1) P2=1 W 2@ P2=2 W 3) P2=5 W 4) P2=10 W

44A11/ Cum se numeşte cea mai mică tensiune care provoacă trecerea unui curent electric printr-un izolator?
1) Tensiunea de avalanşă. 2) Tensiunea anodică. 3@ Tensiunea de străpungere. 4) Tensiunea de Zenner.

45B11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

46B11N/ Două rezistenţe (R1=150Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,1A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2) I2=0,2A 3@ I2=0,3A 4) I2=0,4A

47B11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=400Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,4A, cât este curentul I2 prin R2?
1@ I2=0,1A 2) I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

48B11N/ Două rezistenţe (R1=50Ω şi R2=150Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă prin R1 circulă un curent I1=0,6A, cât este curentul I2 prin R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

49C11N/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=500Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1@ I2=0,1A 2) I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

50C11N/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=125Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2) I2=0,2A 3) I2=0,3A 4@ I2=0,4A

51C11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

52C11N/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=200Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul I2 prin rezistenţa R2?
1) I2=0,1A 2@ I2=0,2A 3) I2=0,3A 4) I2=0,4A

53D11P/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=500Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1@ Is= 0,3A 2) Is=0,4A 3) Is= 0,5A 4) Is=0,6A

54D11P/ Două rezistenţe (R1=250Ω şi R2=125Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=10 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1) Is= 0,3A 2) Is=0,4A 3) Is= 0,5A 4@ Is=0,6A

55D11P/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=50Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=1 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1@ Is=0,3A 2) Is=0,4A 3) Is= 0,5A 4) Is=0,6A

56D11P/ Două rezistenţe (R1=100Ω şi R2=200Ω) sunt legate în paralel şi alimentate împreună de la o sursă ideală.Dacă puterea disipată pe R1 este P1=16 W, cât este curentul Is debitat de sursă?
1) Is= 0,3A 2) Is=0,4A 3) Is= 0,5A 4@ Is=0,6A

57A11R/ Câţi micro Amperi corespund unui curent de 0,00002A?
1) 0,2μA 2) 2μA 3@ 20μA 4) 200μA

58A11R/ Câţi micro Amperi corespund unui curent de 0,0002 mA?
1@ 0,2μA 2) 2μA 3) 20μA 4) 200μA

59A11R/ Câţi Amperi corespund unui curent de 2mA?
1) 0,0002A 2@ 0.002A 3) 0.02A 4) 0,2A

60A11R/ Câţi Amperi corespund unui curent de 200μA?
1@ 0,0002A 2) 0.002A 3) 0.02A 4) 0,2A

61A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 100μV?
1) 0,000001V 2) 0,00001V 3@ 0,0001V 4) 0,001V

62A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 10μV?
1) 0,000001V 2@ 0,00001V 3) 0,0001V 4) 0,001V

63A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 1μV?
1@ 0,000001V 2) 0,00001V 3) 0,0001V 4) 0,001V

64A11S/ Câţi Volţi corespund unei tensiuni de 0,1mV?
1) 0,000001V 2) 0,00001V 3@ 0,0001V 4) 0,001V
2. SURSE DE ELECTRICITATE
01A12/ Capacitatea electrică a unei baterii reprezintă:
1@ Produsul dintre curentul debitat pe o sarcină şi timpul cât acest curent poate fi debitat. 2) Cantitatea de sarcină electrică dintr-un acumulator. 3) Calitatea unei baterii de a acumula sarcină electrică.4) Proprietatea bateriei de a se comporta ca un condensator.

02C12/ Curentul electric prin interiorul unei surse care debitează o putere oarecare circulă:
1) De la plus (+) spre minus (-). 2@ De la minus (-) spre plus (+). 3) În ambele sensuri – după caz. 4) Nici unul

03B12/ Tensiunea în sarcină la bornele unui acumulator:
1) Creşte cu creşterea rezistenţei interne. 2@ Scade cu creşterea rezistenţei interne.
3) Este independentă de rezistenţa internă. 4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este corect.

04B12/ Tensiunea la bornele unei surse electrice reale este egală cu tensiunea electromotoare atunci când:
1@ Curentul debitat pe sarcină este nul. 2) Curentul debitat pe sarcină este.mai mare decât valoarea optimă.
3) Curentul debitat pe sarcină este mai mic decât valoarea optimă. 4) Curentul debitat pe sarcină este egal cu valoarea optimă.

05A12/ Care este unitatea de măsură a capacităţii unui acumulator?
1) Coulomb. 2@ Amperoră. 3) Farad. 4) Joulle.

06B12J/ Acumulatorul acid are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V 2) Aproximativ 1,2 V. 3) Aproximativ 1,5V. 4@ Aproximativ 2V.

07B12J/ Acumulatorul alcalin are tensiunea electromotoare de:
1) Aproximativ 0,6V 2@ Aproximativ 1,2 V. 3) Aproximativ 1,5V. 4) Aproximativ 2V.

08B12K Tensiunea la bornele unei baterii scade de la 9V la mersul în gol, până la 4,5V când debitează pe o sarcină de 10Ω. Cât este rezistenţa internă a bateriei Ri ?
1) Ri=0,45Ω. 2) Ri=0,9Ω. 3) Ri=4,5Ω. 4@ Ri=10Ω.

09C12K O baterie are la borne o tensiune de 9V când nu debitează curent şi de 4,5V când debitează un curent de 100mA. Cât este rezistenţa sa internă Ri?
1) Ri=4,5Ω. 2) Ri=9Ω. 3@ Ri=45Ω. 4) Ri=90Ω.

10C12K O baterie de acumulatoare are o tensiune de mers în gol de 24V, dar la un curent în sarcină de 1A, tensiunea la bornele sale scade la 22V. Cât este rezistenţa internă echivalentă abateriei?
1) Ri=0,1Ω. 2) Ri=0,2Ω. 3) Ri=1Ω. 4@ Ri=2Ω.

11C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=12V şi cu rezistenţa internă Ri=2Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valori ale acesteia se obţine curentul maxim la borne?
1@ Rs=0Ω 2) Rs=1,2Ω 3) Rs=2Ω 4) Rs=12Ω

12A12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E şi cu rezistenţa internă Ri, se conectează o sarcină reglabilă Rs. Pentru ce valoare a acesteia se obţine puterea maximă pe sarcină?
1) Rs=Ri/2 2@ Rs=Ri 3) Rs=2Ri 4) Rs=4Ri

13C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obţine pe sarcină prin reglajul lui Rs?
1) PM=1 W 2@ PM=5 W 3) PM=10 Wi 4) PM=50 W

14C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 2A?
1@ Rs=0Ω. 2) Rs=1Ω. 3) Rs=5Ω. 4) Rs=10Ω.

15C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=10V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 1A?
1) Rs=0Ω 2) Rs=1Ω 3@ Rs=5Ω 4) Rs=10Ω

16C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Cât este puterea maximă PM ce se poate obţine pe sarcină prin reglajul lui Rs?
1) PM=5 W 2) PM=10 W 3@ PM=20 W 4) PM=50 W

17C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 4A?
1@ Rs=0Ω 2) Rs=1Ω 3) Rs=5Ω 4) Rs=10Ω

18C12L/ La bornele unei baterii de acumulatoare cu tensiunea electromotoare E=20V şi cu rezistenţa internă Ri=5Ω se conectează o sarcină reglabilă Rs. Penru ce valoare a acesteia se obţine prin borne un curent de 2A?
1) Rs=0Ω 2) Rs=1Ω 3@ Rs=5Ω 4) Rs=10Ω
3. CÂMPUL ELECTRIC
01B13J/ Liniile de forţă ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă pozitivă sunt dispuse:
1) Radial, îndreptate spre interior. 2@ Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului „dreapta”. 4) Circular, în sensul filetului „stânga”.

02B13J/ Liniile de forţă ale câmpului electric produs de o sarcină electrică punctiformă negaitivă sunt dispuse:
1@ Radial, îndreptate spre interior. 2) Radial, îndreptate spre exterior.
3) Circular, în sensul filetului „dreapta”. 4) Circular, în sensul filetului „stânga”.

03C13/ Considerând omogen câmpul electric dintre armăturile unui condensator plan, putem deduce că intensitatea E a acestuia este:
1@ E=U/d [V/m]. 2) E=Q/d [C/m]. 3) E=Q/U [C/V]. 4) E=Q.V [C.V].
(Unde U şi Q sunt diferenţa de potenţial, respectiv sarcina electrică pe armături, iar d este distanţa între acestea )

04C13/ Sensul forţei Coulombiene depinde de:
1) Valoarea permitivităţii dielectrice. 2@ Polaritatea sarcinilor. 3) Semnul diferenţei de potenţial.
4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.

05A13J În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată în câmp electrostatic?
1) Coulombi. 2@ Jouli. 3) Waţi. 4) Volţi.

06A13/ Cât este (aproximativ) permitivitatea dielectrică relativă a aerului?
1) μ=0,66 2@ μ=1 3) μ=1,5 4) μ=2

07A13J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
1) Volţi. 2) Coulombi. 3) Waţi. 4@ Waţi.secundă

08A13J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată într-un condensator?
1) Coulombi. 2@ Jouli. 3) Waţi. 4) Volţi.
4. CÂMPUL MAGNETIC
01A14/ Câmpurile magnetice pot fi produse:
1) Numai de magneţi permanenţi. 2) Numai de electromagneţi.
3@ De magneţi permanenţi şi electromagneţi. 4) Nici unul din răspunsurile precedente nu este complect.

02C14/ Acţiunea magnetică se transmite prin:
1) Magneţi permanenti. 2) Electromagneţi 3) Curent electric. 4@ Câmp magnetic.

03B14/ Câmpul magnetic creat de o bobină are liniile de câmp:
1@ închise. 2) deschise. 3) paralele. 4) concurente.

04B14/ Prin convenţie se consideră că sensul unei linii de câmp magnetic este dat de:
1) polul nord geografic. 2) polul sud geografic. 3@ polul nord al acului magnetic. 4). polul sud al acului magnetic.

05D14/ Dacă vectorul inducţie magnetică B este perpendicular pe o suprafaţă dată, ce se poate afirma despre fluxul prin aceasta?
1) Este zero. 2) Este minim. 3@ Este maxim. 4) Enunţ greşit!

06C14/ Sensul liniilor de câmp magnetic creat de un curent continuu ce parcurge o spiră circulară se stabileşte folosind:

1) Regula mâinii drepte. 2) Regula lui Oersted. 3) Regula lui Lenz. 4@ Regula burghiului.

07D14/ Se dă -o bobină cu două spire libere (ne fixate pe un suport). Dacă prin aceasta circulă un curent continuu de valoare considerabilă, ce se întâmplă cu cele două spire?
1) Se rotesc în sensuri opuse. 2) Se rotesc în acelaşi sens. 3@ Se atrag reciproc. 4Se resping reciproc.

08B14/ Ce sens are câmpul magnetic în jurul unui conductor parcurs de curent continuu?
1) Acelaşi sens cu cel al curentului. 2) Sens opus celui al curentului. 3) Este omnidirecţional. 4@ Sensul este dat de regula burghiului.

09B14/ De cine depinde intensitatea câmpului magnetic creat de circulaţia unui curent continuu I printr-un conductor cu rezistenţa R?
1) De raportul R/I. 2) De raportul I/R. 3) De produsul I.R. 4@ De curentul I.

10A14J În ce unitate de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
1) Coulomb. 2@ Joule. 3) Watt. 4) Volt.

11A14/ Cât este (aproximativ) permeabilitatea magnetică relativă a aerului?
1) μr=0,66 2@ μr =1 3) μr =1,5 4) μr =2

12A14J/ În ce unităţi de măsură se exprimă energia stocată în câmp magnetic?
1) Volţi. 2) Coulombi. 3) Waţi. 4@ Waţi.secundă

5. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC
01B15/ Undele electromagnetice sunt produse de:
1@ variaţia unui câmp electromagnetic. 2) acţiunea conjugată a unui magnet şi a unei bobine. 3) un. câmp electric şi un câmp magnetic care au aceiaşi direcţie 4).acţiunea independentă a unui câmp electric şi a unui câmp magnetic.

02C15/ Direcţia de propagare a undei electromagnetice în spaţiul liber este:
1) În direcţia câmpului electric. 2) În direcţia câmpului magnetic.
3) În planul care conţine direcţiile câmpului electric şi magnetic, după bisectoarea unghiului dintre acestea două.
4@ Perpendiculară pe planul care conţine cele două câmpuri.

03B15/ O undă electromagnetică ce se propagă în spaţiul liber se caracterizează printr-un cîmp electric şi unul magnetic, care sunt:
1) În fază şi cu aceiaşi direcţie. 2) În aceiaşi direcţie, dar în antifază.
3) În aceiaşi direcţie, dar cu un defazaj arbitrar între ele. 4@ În fază şi perpendiculare unul pe celălalt.

04B15J/ Care dintre afirmaţiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată vertical?
1) Câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului. 2) Câmpul magnetic este perpendicular pe suprafaţa pământului. 3@ Câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului.
4) Direcţia de propagare a undei este perpendiculară pe suprafaţa pământului.

05B15J/ Care dintre afirmaţiile care urmează caracterizează o undă radio polarizată orizontal?
1@ Câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului. 2) Câmpul magnetic este paralel cu suprafaţa pământului.
3) Câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului. 4) Direcţia de propagare a undei este paralelă cu suprafaţa pământului.

06B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este perpendicular pe suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2) Orizontală 3@ Verticală. 4) Eliptică.

07B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este paralel cu suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2) Orizontală 3@ Verticală. 4) Eliptică.

08B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul magnetic este perpendicular pe suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2@ Orizontală 3) Verticală. 4) Eliptică.

09B15J/ Ce polarizare are o undă radio în cazul în care câmpul electric este paralel cu suprafaţa pământului?
1) Circulară. 2@ Orizontală 3) Verticală. 4) Eliptică.
6. SEMNALE SINUSOIDALE
01A16/ Se ştie că la noi reţeaua „casnică” de alimentare electrică (monofazică) are tensiunea nominală de 220V. Aceasta este valorea sa:
1) Instantanee. 2) Amplitudine. 3@ Eficace. 4) Vârf la vârf.

02C16/ Cănd se măsoară cu voltmetrul de curent alternativ o tensiune sinusoidală, dacă pe aparat nu se specifică altfel, ceiace se citeste pe scală este o valoare:
1)De vârf. 2) Vârf la vârf. 2)Medie. 4@ Eficace.

03C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea „vârf la vârf” a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uvv=0,7V 2) Uvv=1,41V 3) Uvv=1,83V 4@ Uvv=2,28V

04C16J/ Cât este (aproximativ) valoarea eficace a unui semnal sinusoidal cu valoarea „vârf la vârf” Uvv=2V.
1@ Uef=0,7V 2) Uef=1V 3) Uef=1,41V 4) Uef=1,83V

05B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea „de vârf” (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea eficace Uef=1V.
1) Uv=0,7V 2@ Uv=1,41V 3) Uv=1,83V 4) Uv=2,28V

06B16J/ Cât este (aproximativ) valoarea „de vârf” (amplitudinea) Uv a unui semnal sinusoidal cu valoarea „vârf la vârf” Uvv=2V.
1) Uv=0.7V 2@ Uv=1V 3) Uv=1,41V 4) Uv=1,83V

07A16K/ Se ştie că la noi reţeaua de alimentare electrică are frecvenţa nominală F=50Hz. În acest caz cât este perioada T în mili secunde (ms)?
1) T=10ms 2@ T=20ms 3) T=50ms 4) T=100ms

08B16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1kHz?

1) T=0,1ms 2@ T=1ms 3) T=10ms 4) T=100ms

09B16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1kHz?
1) T=10μs 2) T=100μs 3@ T=1000μs 4) T=10.000μs

10C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=100kHz?
1) T=0,1ms 2@ T=0,01ms 3) T=0,001ms 4) T=0,0001ms

11C16K/ Cât este perioada T în mili secunde (ms) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=10kHz?
1@ T=0,1ms 2) T=0,01ms 3) T=0,001ms 4) T=0,0001ms

12C16K/ Cât este perioada T în micro secunde (μs) a unui semnal sinusoidal cu frecvenţa F=1MHz?
1) T=0,01μs 2) T=0,1μs 3@ T=1μs 4) T=10μs

13B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1μs?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz. 3) F=100kHz. 4@ F=1000kHz.

14B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10μs?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz. 3@ F=100kHz. 4) F=1000kHz.

15C16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01ms (mili secunde)?
1) F=1kHz. 2) F=10kHz. 3@ F=100kHz. 4) F=1000kHz.

16C16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=0,01μs?
1) F=1MHz. 2) F=10MHz. 3@ F=100MHz. 4) F=1000MHz.

17D16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=1ns (nano secunde)?
1) F=1MHz. 2) F=10MHz. 3) F=100MHz. 4@ F=1000MHz.

18A16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=20ms (mili secunde)?
1@ F=50Hz. 2) F=100Hz. 3) F=200Hz. 4) F=500Hz.

19A16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=10ms (mili secunde)?
1) F=50Hz. 2@ F=100Hz. 3) F=200Hz. 4) F=500Hz.

20B16L/ Cât este frecvenţa F a unui semnal sinusoidal a cărui perioadă este T=2ms (mili secunde)?
1) F=50Hz. 2) F=100Hz. 3) F=200Hz. 4@ F=500Hz.

21C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineşte ca fiind mărimea de curent continuu care produce acelaş efect termic?
1) Amplitudinea. 2) valoarea „vârf la vârf.” 3) valoarea medie. 4@ valoarea eficace.

22C16/ Care dintre mărimile caracteristice ale semnalului sinusoidal se defineşte ca fiind mărimea de curent continuu care produce acelaş efect electro chimic (depunere la catod) ca şi semnalul sinusoidal pe o singură semiperioadă?
1) Amplitudinea. 2) valoarea „vârf la vârf.” 3@ valoarea medie. 4) valoarea eficace.

23B16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă atunci când unul trece din semialternanţa pozitivă în cea negativă, celălalt trece din semialternanţa negativă în cea pozitivă?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3@ =180 grade. 4) =270 grade.

24C16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 10ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3@ =180 grade. 4) =270 grade.

25D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 2,5ms (milisecunde)?
1@ =45 grade. 2) =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

26D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 5ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

27D16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 50 Hz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 15ms (milisecunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3) =180 grade. 4@ =270 grade.

28E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,5μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3@ =180 grade.4) =270 grade.

29E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,25μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

30E16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 1MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,75μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3) =180 grade. 4@ =270 grade.

31F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,0125μs (micro secunde)?
1@ =45 grade. 2) =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

32F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,025μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

33F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,05μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3@ =180 grade. 4) =270 grade.

34F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 0,075μs (micro secunde)?
1) =45 grade. 2) =90 grade. 3) =180 grade. 4@ =270 grade.

35F16M/ Ce defazaj  (în grade) este între două semnale sinusoidale de 10MHz, dacă ambele trec din semialternanţa pozitivă în cea negativă la interval de 25ns (nano secunde)?
1) =45 grade. 2@ =90 grade. 3) =180 grade. 4) =270 grade.

36A16 Ce se înţelege prin „coeficient de distorsiuni armonice” în cazul unui semnal sinusoidal?
1) Raportul între valoarea eficace a armonicelor pare şi cea a celor impare.
2) Raportul între valoarea eficace a armonicelor impare şi cea a celor pare.
3@ Raportul între valoarea eficace a armonicelor şi valoarea eficace a fundamentalei.
4) Raportul între valoarea eficace a armonicelor şi valoarea componentei de curent continuu.
7. SEMNALE NESINUSOIDALE, ZGOMOT

01A17/ Semnalul din figura alăturată este cunoscut în mod obişnuit ca:

1) Semnal dreptunghiular. 2) Semnal dinte de fierăstrău. 3@ Semnal triunghiular. 4) „Riplul” unui redresor.

02B17/ Cum se numeşte semnalul periodic ne sinusoidal la care timpul de creştere şi cel de revenire diferă foarte mult intre ele şi nu are palier?
1) Dreptunghiular. 2) trapezoidal 3) Triunghiular. 4@ Dinte de fierăstrău

03C17/ Cum sunt distribuite armonicele în spectrul unui semnal în dinte de fierăstrău alternat?
1) Numai armonicele multiplu de 4. 2) Numai armonicele pare. 3) Numai armonicele impare. 4@ Toate armonicele.

04C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V şi +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

05C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele -5V şi +5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2) Predomină armonicele pare.
3@ Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

06C17J/ Un semnal dreptunghiular este încadrat între nivelele 0V şi -5V. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

07C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternanţelor pozitive ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 50% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

08C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea simetrică a ambelor semialternanţe ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2) Predomină armonicele pare.
3@ Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

09C17K/ Un semnal periodic provine din limitarea semialternanţelor negative ale unui semnal sinusoidal la nivelul de 25% din valoarea de vârf. Cum sunt repartizate armonicele în spectrul său?
1) Predomină armonicele multiplu de 4. 2@ Predomină armonicele pare.
3) Predomină armonicele impare. 4) Toate armonicele au amplitudini egale.

10B17/ Ce fel de semnale generează baza de timp a osciloscoapelor?
1) Dreptunghiular. 2) trapezoidal 3) Triunghiular. 4@ Dinte de fierăstrău
8. SEMNALE MODULATE
01A18/ Ce tip de modulaţie este prezentat în figura alăturată?

1@ În amplitudine. 2) În impulsuri. 3) În fază. 4) În frecvenţă.

02B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 4kHz?
1) 2kHz. 2) 4kHz. 3) 6kHz. 4@ 8kHz.

03B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 3kHz?
1) 2kHz. 2) 4kHz. 3@ 6kHz. 4) 8kHz.

04B18J/ Care este lărgimea de bandă a unui semnal modulat în amplitudine (A3E) dacă semnalul modulator are frecvenţa maximă de 2kHz?
1) 2kHz. 2@ 4kHz. 3) 6kHz. 4) 8kHz.

05A18K/ Cum se numeşte procedura în care amplitudinea, faza, sau frecvenţa unui semnal sinusoidal de RF este modificată proporţional cu un semnal de audio frecvenţă?
1@ Modulaţie 2) Interferenţă. 3) Translare. 4) Şiftare.

06A18K/ Ce se înţelege prin „modulaţie?
1@ Procedura prin care parametrii unui semnal (purtător) sunt modificaţi pentru a transmite informatii.
2) Procedura prin care un semnal de audio frecvenţă este însumat cu unul de frecvenţă mai mare.
3) Procedura prin care un semnal de audio frecvenţă este însumat cu unul care poartă o informaţie.
4) Procedura prin care este suprimată purtătoarea unui semnal complex DSB.

07B18/ Ce particularităţi ale semnalului F3E îl recomandă pentru traficul local în VHF/UHF?
1) Inteligibilitate bună la semnale slabe. 2@ Fidelitate audio şi raport semnal/zgomot bune dacă nivelul semnalului este rezonabil.
3) Nu este sensibil la schimbarea polarizării undelor din cauza reflexiilor de obstacole
4) O foarte bună stabilitate de frecvenţă a semnalului purtător.

08C18/ Cu ce alt tip de modulaţie se aseamănă modulaţia de fază?
1) Cu modulaţia de amplitudine. 2) Cu modulaţia cu bandă laterală unică. 3) Cu modulaţia încrucişată. 4@ Cu modulaţia de frecvenţă.

09C18/ Cu cine este proporţională deviaţia de frecvenţă a unui semnal F3E?
1) Numai cu frecvenţa semnalului audio modulator. 2) Cu amplitudinea şi cu frecvenţa semnalului audio modulator.
3) Direct proporţional cu amplitudinea şi invers proporţional cu frecvenţa semnalului audio modulator.
4@ Numai cu amplitudinea semnalului audio modulator.

10A18/ În ce tip de modulaţie anvelopa semnalului purtătoarei urmăreşte fidel amplitudinea semnalului modulator?
1) J3E 2) G3E 3@ A3E 4) G3E

11C18/ Care este avantajul principal al utilizării semnalului SSB în locul DSB?
1) Se simplifică echipamentul necesar la recepţie. 2) Se simplifică echipamentul necesar atât la emisie, cât şi la recepţie.
3@ Este fructificată mai bine puterea pe care o poate livra emiţătorul în regim linear.
4) Se poate obţine un procentaj de modulaţie mai ridicat fără o creştere notabilă a distorsiunilor.

12A18/ Care dintre următoarele emisiuni de amator ocupă banda cea mai îngustă?

1) Emisiuni MF cu bandă îngustă. Emisiuni cu modulaţie de fază. 3) Emisiuni cu bandă laterală dublă.
4@ Emisiuni cu bandă laterală unică.

13A18/ Ce componentă a spectrului unei emisiuni A3E este situată în centrul acestuia?
1) Banda laterală inferioară. 2) Subpurtătoarea benzii laterate superioare.
3 Tonul pilot pentru refacerea semnalului. 4@ Purtătoarea neatenuată.

14C18/ Ce se înţelege prin „modulaţie unghiulară”?
1) Nu există acest tip de modulaţie. 2) Numai modulaţia de frecvenţă.
3@ Modulaţia de frecvenţă sau de fază. 4) Numai modulaţia de fază.

15E18/ De care din factorii care urmează este influenţat direct numărul de componente din spectrul unui semnal MF, dacă semnalul de modulaţie este pur sinusoidal?
1) Este constant şi egal cu 3. 2) Este constant şi egal cu 5. 3@ Depinde de indicele de modulaţie. 4) Depinde de frecvenţa de modulaţie.

16F18/ În ce condiţii din spectrul unui semnal cu modulaţie unghiulară cu semnal de modulaţie sinusoidal lipseşte componenta centrală, cea care există la semnalul ne modulat?
1) Totdeauna există această componentă căci este „putătoarea”.
2) Numai la anumite rapoarte între frecvenţa purtătoare şi frecvenţa de modulaţie.
3@ Numai la anumite valori ale indicelui de modulaţie. 4) Niciodată nu există această componentă dacă semnalul este modulat.
9. PUTEREA ŞI ENERGIA
01B19J/ Ce curent consumă de la reţeaua de 220Vca un amplificator cu puterea utilă de 1100w şi cu un randament global de 50% ? (alegeţi valoarea cea mai apropiată de cea reală.
1) 6A 2) 8A 3@ 10A 4) 15A

02B19J/ Ce curent consumă de la reţeaua de 220Vca un amplificator cu puterea utilă de 110w şi cu un randament global de 50% ? (alegeţi valoarea cea mai apropiată de cea reală.
1) I=0,6A 2) I=0,8A 3@ I=1A 4) I=1,5A

03B19K/ Dintre unităţile de măsură Joule (J) şi Wattsecundă (Ws), care se poate folosi pentru exprimarea energiei electrice?
1) Numai „J”. 2) Numai „Ws”. 3) Nici una. 4@ Oricare dintre ele.

04B19K/ Exprimaţi în Ws (Wattsecunde) o energie de 10J (Joulle).
1) 0,47Ws. 2) 4,7Ws 3@ 10Ws 4) 47Ws

05B19K/ Exprimaţi în J (Joule) o energie de 10 Ws (Wattsecunde).
1) 4,7J. 2@ 10J. 3) 47J. 4) 470J.

06D19J/ Ce se înţelege prin adaptarea impedanţei de sarcină?
(alegeţi răspunsul cel mai complect!)
1) Aducerea la rezonanţă a perechei: sarcină-impedanţă internă generator.
2) Transformarea sarcinei astfel ca în comparaţie cu impedanţa internă a generatorului părţile reactive să fie egale.
3@ Transformarea într-o valoare egală cu complex-conjugata (imaginea) impedanţei generatorului.
4) Aducerea la rezonanţă a sarcinei.
10 PROCESOARE DIGITALE DE SEMNAL (DSP)
01D10/ Ce este un processor digital de semnal?
1) un sistem digital de cautare a semnalelor 2)un sistem aleatoriu de scanare a semnalelor
3) un sistem analog de prelucrare a semnalelor 4) @ un sistem de prelucrare digitalã a semnalelor cu un procesor dedicat

1. REZISTORUL
01A21/ Care este funcţia principală a unui rezistor în montajele electronice?
1) Să stocheze sarcina electrică. 2) Să prevină câmpul magnetic.
3) Să adapteze o sarcină de impedanţă mică la un generator de impedanţă mare. 4@ Să limiteze curentul din circuit.

02A21J/ Ce este un „Ohm”?
1) Unitatea fundamentală pentru admitanţă. 2) Unitatea fundamentală pentru susceptanţă.
3) Unitatea fundamentală pentru conductanţă. 4@ Unitatea fundamentală pentru rezistenţă.

03A21J/ Care este unitatea fundamentală pentru măsurarea rezistenţei?
1) Amper. 2) Volt 3) Joule. 4@ Ohm.

04B21/ Ce influenţă are creşterea temperaturii ambiante aupra rezistenţei rezistoarelor?
1) Totdeauna creşte cu temperatura. 2@ Scade sau creşte în funcţie de coeficientul respectiv de tenperatură.
3) Totdeauna scade cu temperatura. 4) Totdeauna creşte cu temperatura la cele bobinate şi scade cu temperatura la cele chimice.

05C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea produc zgomot exclusiv termic (ne depinzând de curent)?
1) RVC. 2) RPC. 3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

06C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea produc şi un zgomot suplimentar „de curent”?
1) RVC. 2) RPC. 3) RPM. 4@ RVC şi RPC.

07C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea au componenta capacitivă parazită mare?
1@ RVC. 2) RPC. 3) RPM. 4) RVC şi RPC.

08C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea beneficiază de o stabilitate în timp bună?
1) RVC. 2) RPC. 3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

09C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica cu toleranţa cea mai mică (chiar sub 1%)?
1) RVC. 2) RPC. 3@ RPM. 4) RVC şi RPC.

10C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea se pot fabrica atât cu coeficient de temperarură pozitiv cât şi negativ?
1) RVC. 2) RPC. 3) RPM. 4@ Toate trei.

11C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea sunt utilizate cu precădere pentru „montajul de suprafaţă”(SMD)?
1) RVC. 2) RPC. 3@ RPM. 4) Toate trei.

12C21K/ Cele trei tipuri de rezistenţe chimice mai cunoscute sunt: cele de volum cu carbon (RVC), cele cu peliculă de carbon depusă chimic (RPC) şi cele cu peliculă metalică depusă în vid (RPM). Care dintre acestea nu se fabrica de obicei la toleranţe mici?
1) RVC. 2) RPC. 3) RPM. 4@ RVC şi RPC.

13B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul curentului?
1) Logaritmic. 2) Exponenţial. 3@ Liniar. 4) Invers logaritmic.

14B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul tensiunii?

1@ Liniar. 2) Invers logaritmic. 3) Logaritmic. 4) Exponenţial.

15B21L/ Ce tip de potenţiometru este recomandabil pentru reglajul volumului în audiofrecvenţă?
1@ Logaritmic. 2) Exponenţial. 3) Liniar. 4) Invers logaritmic.

2. CONDENSATORUL
01D22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E şi cu rezistenţa internă Ri, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R in serie cu capacitatea ideală C. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=E.Ri/R 2) Uc=E.Ri/(Ri+R) 3@ Uc=E 4) Uc=E.R/Ri

02C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=500V şi cu rezistenţa internă Ri=100Ω, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=1KΩ in serie cu capacitatea ideală C=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=50V 2) Uc=100V 3) Uc=250V 4@ Uc=500V

03C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=100V şi cu rezistenţa internă Ri=1KΩ, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=2KΩ in serie cu capacitatea ideală C=200μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=66V 2) Uc=33V 3) Uc=50V 4@ Uc=100V

04C22J/ La bornele unei surse de curent continuu cu tensiunea electromotoare E=250V şi cu rezistenţa internă Ri=4KΩ, se conectează permanent o sarcină formată din rezistenţa R=1KΩ in serie cu capacitatea ideală C=100μF. La ce valoare se va stabili tensiunea Uc la bornele capacităţii?
1) Uc=50V 2) Uc=100V 3) Uc=125V 4@ Uc=250V

05A22K/ Ce componentă se poate folosi în circuit pentru stocarea energiei în câmp electrostatic?
1) Un transformator de curent. 2) Un transformator de tensiune. 3@ Un condensator. 4) Un inductor ” de Leyda”.

06A22K/ În ce unităţi se măsoară energia acumulată într-un condesator?
1) Coulomb. 2) Watt. 3) Volt. 4@ Joule

07A22L/ Ce este Faradul?
1) Unitatea fundamentală pentru măsurarea susceptanţei. 2) Unitatea fundamentală pentru măsurarea admitanţei.
3@ Unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii condensatoarelor.
4) Unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii acumulatoarelor.

08A22L/ Care este unitatea fundamentală pentru măsurarea capacităţii condensatoarelor?
1) Coulomb. 2) Joule. 3@ Farad. 4) Erg.

09C22M/ Un condensator electrolitic de 10000μF este încărcat la tensiunea sa nominală. Care este motivul principal pentru care nu este recomandabil să fie descărcat în regim de scurtcircuit (cu şurubelniţa de exemplu)?
1) Supratensiunea poate străpunge dielectricului. 2) Se supraîncăzeşte dielectricul.
3) Se pot deteriora bornele. 4@ Se pot deteriora contactele armăturilor cu bornele

10D22M/ Două condensatoare electrolitice de 10000μF cu pierderi mici, dar produse de fabricanţi diferiţi, sunt montate pe rând la ieşirea unui redresor. Dacă riplul (brumul) obţinut în cele două situaţii este foarte diferit, care poate fi cauza cea mai probabilă?
1)@ Rezistenţele de contact între armături şi borne sunt diferite. 2) Cantitatea de lichid conţinută de condensatoare este diferită
3) Tensiunile de străpungere sunt diferite. 4) Situaţia nu este posibilă în practică.

11D22/ Unele modele de condensatoarele cu armăturile rulate (cu hârtie, stiroflex, mylar, etc) au un marcaj la borna conectată cu armătura exterioară. Cum se recomandă a fi folosit acest marcaj?
1) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţial pozitiv.
2@ Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţialul masei.
3) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la potenţial negativ.
4) Borna marcată va fi conectată (dacă se poate) la un „punct cald” al montajului.

12B22/ Două condensatoare electrolitice de acelaşi tip şi cu aceiaşi capacitate sunt legate în serie pentru a forma o baterie cu tensiunea de lucru mai mare. Dacă ansamblul este conectat la o sursă de curent continuu,în ce relaţie se vor găsi tensiunile la bornele condensatoarelor?
1) Cele două tensiuni vor fi totdeauna egale.
2@ Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mici.
3) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului cu pierderi mai mari.
4) Tensiunea va fi mai mare la bornele condensatorului conectat spre borna pozitivă a sursei.
3. BOBINA
01B23/ Ce modificări suferă inductanţa L a unei bobine cilindrice fără miez, atunci când i se montează un ecran din aluminiu?
1) Dacă distanţa ecran-bobină este sub cea critică L creşte, iar în caz contrar scade.
2) Dacă distanţa ecran-bobină este sub cea critică L creşte.
3) Totdeauna inductanţa creşte. 4@ Totdeauna inductanţa scade.

02B23J/ Inductanţa unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizată pe un tor de ferită ideal folosind w=10spire. Dacă se foloseşte acelaşi condensator şi acelaşi miez, ce număr de spire este necesar pentru a obţine acordul pe 14MHz?
1@ w=5spire. 2) w=0,7×10=7spire 3) w=20spire 4) w=10×1,4=14spire

03B23J/ Inductanţa unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizată pe un tor de ferită ideal folosind w=10spire. Dacă se foloseşte acelaşi condensator şi acelaşi miez, ce număr de spire este necesar pentru a obţine acordul pe 3,5MHz?
1) w=5spire. 2) w=0,7×10=7spire 3@ w=20spire 4) w=10×1,4=14spire

04B23J/ Inductanţa unui circuit oscilant acordat pe 7MHz este realizată pe un tor de ferită ideal folosind w=12spire. Dacă se foloseşte acelaşi condensator şi acelaşi miez, ce număr de spire este necesar pentru a obţine acordul pe 21MHz?
1@ w=4spire. 2) w=0,58×12=7spire 3) w=9spire 4) w=1.73×12=21spire

05B23J/ Inductanţa unui circuit oscilant acordat pe 30MHz este realizată pe un tor de ferită ideal folosind w=6spire. Dacă se foloseşte acelaşi condensator şi acelaşi miez, ce număr de spire este necesar pentru a obţine acordul pe 10MHz?
1) w=9spire. 2) w=0,58×6=3.5spire 3@ w=18spire 4) w=1.73×6=10,4spire

06C23K/ Ce se înţelege prin „frecvenţa critică” a unei ferite?
1@ Frecvenţa maximă la care ferita mai poate fi folosită pentru un „Q” rezonabil.
2) Frecvenţa minimă la care ferita mai poate fi folosită pentru un „Q” rezonabil.
3) Frecvenţa la care ferita prezintă rezonanţă de spin, deci trebuie evitată.
4) Frecvenţa la care ferita are cel mai coborăt „punct Curie”, deci trebuie evitată.

07C23K/ Ce se înţelege prin „frecvenţa critică” a unei ferite?
1) Frecvenţa la care ferita prezintă rezonanţă de spin, deci trebuie evitată.
2) Frecvenţa la care ferita are cel mai coborât „punct Curie”, deci trebuie evitată.
3) Frecvenţa limită, peste care factorul de calitate propriu est mai mare de 10.
4@ Frecvenţa limită, peste care factorul de calitate propriu est mai mic de 10.

08B23L/ Cine este parametrul „AL” la un miez toroidat din ferită?
1) Secţiunea transversală a miezului. 2@ Factorul de inductanţă al miezului.
3) Factorul de formă al bobinajului. 4) Coeficientul de scăpări al miezului.

09C23L/ Cine este parametrul „AL” la un miez toroidat din ferită?
1@ Inductanţa unei înfăşurări cu o singură spiră (în nH). 2).Raportul între permeabilitatea iniţială şi cea efectivă
3) Coeficientul de scăpări al miezului (în %). 4) Factorul de formă al miezului (în cm2/cm).

10C23M/ Pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 se realizează o bobină cu inductanţa de 2μH. Cât este numărul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire. 3) w=5spire 4@ W=10spire.

11C23M/ Pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 se realizează o bobină cu inductanţa de 0,5μH. Cât este numărul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire. 3@ w=5spire 4) W=10spire.

12C23M/ Pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 se realizează o bobină cu inductanţa de 0,32μH. Cât este numărul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2@ w=4spire. 3) w=5spire 4) W=10spire.

13C23M/ Pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 se realizează o bobină cu inductanţa de 0,08μH. Cât este numărul de spire necesar (w)?
1@ w=2spire. 2) w=4spire. 3) w=5spire 4) W=10spire.

14C23M/ Pe un tor din ferită cu AL=10nH/sp2 se realizează o bobină cu inductanţa de 1μH. Cât este numărul de spire necesar (w)?
1) w=2spire. 2) w=4spire. 3) w=5spire 4@ W=10spire.

15C23M/ Cât este inductanţa L a unei bobine realizată cu w=10spire pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 ?
1) L=0,08μH. 2) L=0,32μH. 3) L=0,5μH 4@ L=2μH.

16C23M/ Cât este inductanţa L a unei bobine realizată cu w=5spire pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 ?
1) L=0,08μH. 2) L=0,32μH. 3@ L=0,5μH 4) L=2μH.

17C23M/ Cât este inductanţa L a unei bobine realizată cu w=4spire pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 ?
1) L=0,08μH. 2@ L=0,32μH. 3) L=0,5μH 4) L=2μH.

18C23M/ Cât este inductanţa L a unei bobine realizată cu w=2spire pe un tor din ferită cu AL=20nH/sp2 ?
1@ L=0,08μH. 2) L=0,32μH. 3) L=0,5μH 4) L=2μH.

19E23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 60μH, iar legate în sens contrar de 20μH. Cât este inductanţa mutuală de cuplaj M?
1) M=5μH. 2@ M=10μH. 3) M=15μH. 4) M=20μH.

20E23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 50μH, iar legate în sens contrar de 30μH. Cât este inductanţa mutuală de cuplaj M?
1@ M=5μH. 2) M=10μH. 3) M=15μH. 4) M=20μH.

21E23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=50μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 140μH, iar legate în sens contrar de 60μH. Cât este inductanţa mutuală de cuplaj M?
1) M=5μH. 2) M=10μH. 3) M=15μH. 4@ M=20μH.

22D23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=50μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 130μH, iar legate în sens contrar de 70μH. Cât este inductanţa mutuală de cuplaj M?
1) M=5μH. 2) M=10μH. 3@ M=15μH. 4) M=20μH.

23E23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 80μH, iar legate în sens contrar practic nu prezintă inductanţă la borne. Cât este inductanţa mutuală de cuplaj M?
1) Imposibil. 2) M=10μH. 3) M=15μH. 4@ M=20μH.

24F23N/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=50μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 200μH, iar legate în sens contrar practic nu prezintă inductanţă la borne. Cum este cel mai probabil că sunt realizate cele două bobinaje?
1) Nu este posibilă această realizare deoarece ar însemna un factor de cuplaj supraunitar.
2) Cele două bobinaje sunt ecranate individual (fiecare separat).
3) Cele două bobinaje sunt realizate în aer, dar sunt introduse într-un ecran magnetic comun.
4@ Cele două bobinaje sunt realizate bifilar pe un tor din ferită cu permeabilitate mare.

25F23P/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 60μH, iar legate în sens contrar de 20μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,1 2) K=0,2 3) K=0,3 4@ K=0,5

26F23P/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 50μH, iar legate în sens contrar de 30μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,2 2@ K=0,25 3) K=0,3 4) K=0,35

27F23P/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=50μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 125μH, iar legate în sens contrar de 75μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) K=0,2 2@ K=0,25 3) K=0,3 4) K=0,35

28F23P/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=50μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 150μH, iar legate în sens contrar de 50μH. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1) Imposibil. 2) K=0,2 3) K=0,3 4@ K=0,5

29F23P/ Două bobine identice sunt cuplate mutual. Măsurate fiecare din ele separat (cu celălaltă în gol), inductanţele sunt L1=L2=20μH, dar dacă sunt legate în serie în acelaşi sens, inductanţa rezultată este de 80μH, iar legate în sens contrar practic nu prezintă inductanţă la borne. Cât este factorul de cuplaj mutual K?
1)Imposibil. 2) K=0,5 3@ K=1 4) K=2
4. TRANSFORMATORUL – APLICATIE SI UTILIZARE
01B24/ Un amplificator audio de ieşire necesită o impedanţă de sarcină (optimă) de 4000Ω. Pentru a-l conecta la o cascå de 40Ω se foloseşte un transformator de adaptare coborâtor. Ce valoare trebuie să aibă raportul între numărul de spire al înfăşurărilor sale?
1) 8:1 2@ 10:1 3) 40:1 4) 100:1

02B24L/ Un transformator ideal conectat la reţeaua de 220V alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 150 W la 5V. Ce putere se consumă de la reţea?
1) 37,5 W. 2) 75 W 3@ 150 W 4) 300 W

03B24L/ Un transformator ideal conectat la reţeaua de 220V alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 75 W la 10V. Ce putere se consumă de la reţea?
1) 37,5 W. 2@ 75 W 3) 150 W 4) 300 W

04B24L/ Un transformator ideal conectat la reţeaua de 220V alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 300 W la 5V. Ce putere se consumă de la reţea?
1) 37,5 W. 2) 75 W 3) 150 W 4@ 300 W

05B24L/ Un transformator ideal conectat la reţeaua de 220V alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 37,5 W la 12,5V. Ce putere se consumă de la reţea?
1@ 37,5 W. 2) 75 W 3) 150 W 4) 300 W

06B24L/ Un transformator ideal conectat la reţeaua de 220V alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 150 W la 12V. Ce putere se consumă de la reţea?
1) 37,5 W. 2) 75 W 3@ 150 W 4) 300 W

07C24M/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca, alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 100 W. Ce curent se consumă de la reţea?
1) 0,25A. 2@ 0,5A. 3) 1A. 4) Lipsesc date!

08C24M/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca, alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 200 W. Ce curent se consumă de la reţea?
1) 0,25A. 2) 0,5A. 3@ 1A. 4) Lipsesc date!

09C24M/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca, alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 100 W. Ce curent se consumă de la reţea?
1) 0,125A. 2) 0,25A. 3@ 0,5A. 4) Lipsesc date!

10C24M/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca, alimentează în secundar filamentul unui tub electronic care consumă 25 W. Ce curent se consumă de la reţea?
1@ 0,125A. 2) 0,25A. 3) 0,5A. 4) Lipsesc date!

11C24N/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca consumă în primar un curent de 0,1A când alimentează în secundar o sarcină rezistivă de 2000 Ω. Cum este raportul său de transformare (ridicător; coborâtor)?
1) Ridicător. 2) Coborâtor. 3@ Este 1:1. 4 Lipsesc date!

12C24N/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca consumă în primar un curent de 0,1A când alimentează în secundar o sarcină rezistivă de 200 Ω. Cum este raportul său de transformare (ridicător; coborâtor)?
1) Ridicător. 2@ Coborâtor. 3) Este 1:1. 4 Lipsesc date!

13C24N/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca consumă în primar un curent de 0,1A când alimentează în secundar o sarcină rezistivă de 20KΩ. Cum este raportul său de transformare (ridicător; coborâtor)?
1@ Ridicător. 2) Coborâtor. 3 Este 1:1. 4 Lipsesc date!

14C24N/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca consumă în primar un curent de 80mA când alimentează în secundar o sarcină rezistivă de 2000 Ω. Cum este raportul său de transformare (ridicător; coborâtor)?
1) Ridicător. 2@ Coborâtor. 3) Este 1:1 .4 Lipsesc date!

15D24P/ Ce modificări suferă inducţia magnetică în miez B şi curentul primar de mers în gol Io ale unui tansformator de reţea, dacă se scot aproximativ 10% din tole?
1) B creşte; Io scade. 2@ B creşte; Io creşte. 3) B scade; Io scade. 4) B scade; Io creşte.

16D24P/ Ce modificări suferă inducţia magnetică în miez B şi curentul primar de mers în gol Io ale unui tansformator de reţea, dacă se scot aproximativ 10% din spirele înfăşurării primare?
1) B scade; Io scade. 2) B scade; Io creşte. 3) B creşte; Io scade. 4@ B creşte; Io creşte.

17D24P/ Ce modificări suferă inducţia magnetică în miez B şi curentul primar de mers în gol Io ale unui tansformator de reţea, dacă se adaugă miezului aproximativ 10% din tole?
1) B creşte; Io scade. 2) B creşte; Io creşte. 3@ B scade; Io scade. 4) B scade; Io creşte.

18D24P/ Ce modificări suferă inducţia magnetică în miez B şi curentul primar de mers în gol Io ale unui tansformator de reţea, dacă se adaugă la înfăşurarea primară aproximativ 10% dinspire?
1@ B scade; Io scade. 2) B scade; Io creşte. 3) B creşte; Io scade. 4) B creşte; Io creşte.

19A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu 100 spire. Cât este tensiunea secundară de mers în gol?
1) 5V. 2@ 10V 3) 15V 4) 20V

20A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu 50 spire. Cât este tensiunea secundară de mers în gol?
1@ 5V. 2) 10V 3) 15V 4) 20V

21A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu 200 spire. Cât este tensiunea secundară de mers în gol?
1) 5V. 2) 10V 3) 15V 4@ 20V

22A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu 150 spire. Cât este tensiunea secundară de mers în gol?
1) 5V. 2) 10V 3@ 15V 4) 20V

23A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu tensiunea de mers în gol de 10V. Cât este numărul de spire din secundar?
1) 50spire. 2@ 100spire. 3) 150spire. 4) 200spire

24A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu tensiunea de mers în gol de 5V. Cât este numărul de spire din secundar?
1@ 50spire. 2) 100spire. 3) 150spire. 4) 200spire

25A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu tensiunea de mers în gol de 15V. Cât este numărul de spire din secundar?
1) 50spire. 2) 100spire. 3@ 150spire. 4) 200spire

26A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu tensiunea de mers în gol de 20V. Cât este numărul de spire din secundar?
1) 50spire. 2) 100spire. 3) 150spire. 4@ 200spire

27A24R/ Un transformator ideal conectat la o reţea de 200Vca este compus dintr-un primar cu 2000 spire şi un secundar cu tensiunea de mers în gol de 500V. Cât este numărul de spire din secundar?
1) 2500spire. 2) 3500spire. 3) 4500spire. 4@ 5000spire
5. DIODA
01B25J/ Care este principala curbă caracteristică a unei diode Zener?
1) Caracteristica de curent intrare/ieşire. 2@ Caracteristica tensiune/ curent în regim de blocare.
3) Caracteriostica tensiune/ curent în regim de conducţie. 4) Caracteristica temperatură/ curent de stabilizare.

02B25J/ Pentru ce domeniu de tensiuni stabilizate se produc cele mai multe tipuri de diode zener?
1) 1,2÷5,6V 2) 1,2÷7V 3@ 2,4÷200V 4) 3÷2000V

03C25K/ Care este particularitatea caracteristică a unei diode tunnel?
1) Rezistenţa mare când este polarizată în sens de conducţie. 2) Un coeficient PEV foarte înalt.
3) Un raport foarte mare curent direct/ curent invers. 4@ Existenţa unei regiuni cu rezistenţă dinamică negativă.

04C25K/ Care dintre tipurile de diode este capabil să amplifice semnale şi chiar să oscileze?
1) Diodele planar ne epitaxiale cu contacte din iridiu. 2@ Diodele tunnel în orice execuţie.
3) Diodele Shotky în execuţie fără barieră. 4) Diodele cu avalanşă controlată (varactor).

05A25L/ Ce tip de diodă este conceput special pentru a fi folosit ca o capacitate controlată electronic?
1) Dioda tunnel. 2@ Dioda varicap. 3) Dioda Plessey. 4) Dioda Shotky.

06A25L/ Cum trebuie polarizată dioda varicap pentru a folosi la acordul circuitelor rezonante?
1@ În curent continuu numai în sensul de blocaj. 2) În curent continuu numai în sensul de conducţie.
3) În curent continuu, atât în sensul de blocaj cât şi în sensul de conducţie.
4) Numai prin autopolarizare în semnal de RF.

07C25/ Care este aplicaţia cea mai răspândită pentru diodele „cu purtători fierbinţi” (hot carrier)?
1) Pentru comutarea semnalelor mari de RF, cum ar fi trecerea emisie/ recepţie în transceivere.
2) În oscilatoarele comandate în tensiune pe funcţia de inductanţă comandată electronic.
3 Ca referinţe de tensiune compensate termic. 4@ În detectoare sau mixere pentru VHF/UHF.

08B25/ Care este aplicaţia cea mai răspândită pentru diodele „cu contact punctiform”?
1) Ca surse de curent constant stabilizate termic. 2@ În detectoare de RF la nivel mic.
3) În redresoarele de tensiuni foarte mari şi curenţi mici. 4) Ca surse de tensiune constantă stabilizate termic.

09C25M/ Care este aplicaţia cea mai răspândită pentru diodele PIN?
1) Ca generator de armonice în multiplicatoarele de frecvenţă pentru microunde.
2 În mixerele cu zgomot mic pentru VHF/UHF. 3) Ca redresoare rapide pentru sursele în comutaţie.
4@ Pentru comutarea semnalelor de RF la puteri mici şi mijlocii.

10D25M/ Ce tip special de diode se foloseşte în atenuatoarele de RF comandate electronic?
1) Diode tunnel. 2) Diode varactor. 3) Diode Shotky. 4@ Diode PIN.

11C25M/ Ce tip special de diode se foloseşte în comutarea semnalelor de RF la puteri mici şi mijlocii?
1) Diode Shotky. 2@ Diode PIN. 3) Diode tunnel. 4) Diode varactor.

12B25N/ Care dintre regimurile care urmează este cel mai apropiat de regimul de funcţionare al majoritătii tipurilor de diode LED?
1) 60V/20mA. 2) 5V/50mA. 3@ 1,7V/20mA. 4) 0,7V/60mA.

13B25N/ Ce tip de polarizare necesită o diodă LED pentru a produce luminescenţă?
1@ Numai În sensul de conducţie. 2) Numai în sensul de blocare.
3) În ambele sensuri. 4) Nu necesită polarizare.
6. TRANZISTORUL
01A26/ Circuitul prezentat în figură reprezintă schema de conectare a unui tranzistor bipolar cu:
1) Colector comun. 2) Bază comună. 3@ Emitor comun. 4) Drena comună.

02A26/ Precizaţi ce schemă de conectare este folosită pentru tranzistorul cu efect de câmp în figura alăturată:

1@ Cu grilă comună. 2) Cu bază comună. 3) Cu sursă comună. 4) Cu emitor comun.

03B26/ Ce conexiune s-a folosit pentru conectarea tranzistorului din amplificatorul reprezentat în figură?

1) Cu poartă comună. 2@ Cu colector comun. 3) Cu drenă comună. 4) Cu baza comună.

04B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal N?

1) A 2@ B 3) C 4) D

05B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal P?

1) A 2) B 3@ C 4) D

06B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal N?

1@ A 2) B 3) C 4) D

07B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal P?

1) A 2) B 3) C 4@ D

08B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor unijoncţiune (TUJ)cu canal N?

1@ A 2) B 3) C 4) D

09B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal P?

1) A 2@ B 3) C 4) D

10B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal N?
1) A 2) B 3@ C 4) D

11B26J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor unijoncţiune (TUJ)cu canal P?
1) A 2) B 3) C 4@ D

12A26K/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor bipolar PNP?

1@ A 2) B 3) C 4) D

13C26K/ Care din simbolurile din figură reprezintă o tetrodă MOS cu canal P?

1) A 2@ B 3) C 4) D

14C26K/ Care din simbolurile din figură reprezintă o tetrodă MOS cu canal N?

1) A 2) B 3@ C 4) D

15A26K/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor bipolar NPN?

1) A 2) B 3) C 4@ D

16C26L/ Care din simbolurile din figură reprezintă o tetrodă MOS cu canal N?

1@ A 2) B 3) C 4) D

17B26L/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal P?

1) A 2@ B 3) C 4) D

18B26L/ Care din simbolurile din figură reprezintă reprezintă un tranzistor MOSFET cu canal N?

1) A 2) B 3@ C 4) D

19C26L/ Care din simbolurile din figură reprezintă o tetrodă MOS cu canal P?

1) A 2) B 3) C 4@ D

20B26M/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal N?

1@ A 2) B 3) C 4) D

21B26M/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor unijoncţiune (TUJ)cu canal P?

1) A 2@ B 3) C 4) D

22B26M/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor unijoncţiune (TUJ)cu canal N?

1) A 2) B 3@ C 4) D

23B26M/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal P?

1) A 2) B 3) C 4@ D

24A26N/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor bipolar PNP?

1@ A 2) B 3) C 4) D

25B26N/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal P?

1) A 2@ B 3) C 4) D

26B26N/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor JFET cu canal N?

1) A 2) B 3@ C 4) D

27A26N/ Care din simbolurile din figură reprezintă un tranzistor bipolar NPN?
1) A 2) B 3) C 4@ D
7. DISIPAŢIA CĂLDURII
01B27/ De ce de regulă radiatoarele din aluminiu sunt eloxate în negru?
1) Din cauza formei complicate, este mai ieftină eloxarea decât vopsirea.
2) Pentru protecţie la oxidare, iar eloxarea în negru este mai ieftină decât în alte culori.
3) Din cauza formei complicate,căci eloxarea în negru pătrunde mai uşor în toate colţurile.
4@ Pentru a îmbunătăţi transmisia căldurii.

02B27/ Dacă aveţi de montat pe panoul din spate al unui aparat un radiator din aluminiu cu aripioare paralele, cum se recomandă să fie orientate acestea?
1) Indiferent dacă sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele să fie paralele cu latura cea mai mică a panoului.
2) Indiferent dacă sunt verticale sau orizontale, dar totdeauna aripioarele să fie paralele cu latura cea mai mare a panoului.
3) Totdeauna orizontale pentru un transfer mai bun de căldură.
4@ Totdeauna verticale pentru un transfer mai bun de căldură.

03B27/ Se ştie că la montarea tranzistoarelor de putere pe radiatoare se foloseşte o pastă specială compusă din ulei siliconic şi praf fin de alumină. Care este avantajul principal al acestei proceduri?
1@ Se îmbunătăţeşte transmisia termică. 2) Se protejază suprafaţa radiatorului contra corodării electrochimice.
3) Se protejază suprafaţa radiatorului contra pătrunderii umezelii. 4) Se îmbunătăţeşte izolaţia faţă de radiator.

04C27/ Cât este în general temperatura maximă permisă în zonele de îmbinare a balonului din sticlă cu bornele metalice ale tuburilor electronice de putere (valoare aproximativă)?
1) 80÷100 grade. 2@ 150÷200 grade. 3) 250÷300 grade 4) 300÷450 grade.

05C27/ Cât este în general temperatura maximă permisă a joncţunii unui tranzistor cu siliciu (valoare aproximativă)?
1) 60÷80 grade. 2) 80÷90 grade. 3@ 100÷150 grade 4) 200÷250 grade.

06D27J/ De ce de regulă ceramica „de beriliu” (cu oxid de beriliu) folosită în costrucţia tranzistoarelor sau a tuburilor este colorată în roz?
1) Este culoarea sa naturală. 2) Nu există nici o regulă în acest sens.
3@ Pentru a avertiza utilizatorul că este periculoasă pentru sănătate.
4) Pentru a avertiza utilizatorul că poate fi exploatată la temperaturi mai mari.

07D27J/ Care este avantajul principal al utilizării ceramicei „de beriliu” (cu oxid de beriliu) în costrucţia tranzistoarelor sau a tuburilor?
1@ Conductibilitatea termică aproape cât a alamei. 2) Rigiditatea dielectrică aproape cât a cuarţului.
3) Pe scara durităţii este imediat sub diamant.
4) Spre deosebire de alte materiale ceramice, componentele se realizează prin turnare, ca în cazul sticlei.

8. DIVERSE
01B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un amplificator operaţional în general?

1@ A 2) B 3) C 4) D

02C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „ŞI” (AND)?

1) A 2@ B 3) C 4) D

03C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU” (OR)?

1) A 2) B 3@ C 4) D

04B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un amplificator în general?

1) A 2) B 3) C 4@ D

05B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „Şi” (AND)?

1@ A 2) B 3) C 4) D

06B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SEPARATOR” (BUFFER)?

1) A 2@ B 3) C 4) D

07C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU” (OR)?

1) A 2) B 3@ C 4) D

08C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „INVERTOR” (NOT)?

1) A 2) B 3) C 4@ D

09C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „ŞI-NU” NAND)?

1) A 2@ B 3) C 4) D

10C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU-NU” (NOR)?

1) A 2) B 3@ C 4) D

11B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „Şi” (and)?

1@ A 2) B 3) C 4) D

12B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „INVERTOR” (NOT)?

1) A 2@ B 3) C 4) D

13B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SEPARATOR” (BUFFER)?

1) A 2) B 3@ C 4) D

14C28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU” (OR)?

1) A 2) B 3) C 4@ D

15B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „ŞI-NU” (NAND)?

1@ A 2) B
3) C 4) D
16B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU” (OR)?

1) A 2@ B 3) C 4) D

17B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „SAU-NU” (NOR)?

1) A 2) B 3) C 4@ D

18B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „INVERTOR” (NOT)?

1@ A 2) B 3) C 4) D

19B28J/ Care din simbolurile din figură reprezintă un circuit logic de tip „ŞI” (AND)?

1) A 2) B 3@ C 4) D

20C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc panta S=3mA/V şi factorul de amplificare μ=30. Cât este rezistenţa sa internă Ri?
1) Ri=1kΩ 2) Ri=9kΩ 3@ Ri=10kΩ 4) Ri=90kΩ

21C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc panta S=5mA/V şi factorul de amplificare μ=30. Cât este rezistenţa sa internă Ri?
1) Ri=5kΩ 2@ Ri=6kΩ 3) Ri=10kΩ 4) Ri=12kΩ

22C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc panta S=3mA/V şi rezistenţa internă Ri=3KΩ. Cât este factorul de amplificare μ?
1) μ=6 2@ μ=9 3) μ=60 4) μ=90

23C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc panta S=4mA/V şi rezistenţa internă Ri=5KΩ. Cât este factorul de amplificare μ?
1) μ=9 2) μ=18 3@ μ=20 4) μ=40

24C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc rezistenţa internă Ri=3KΩ şi factorul de amplificare μ=30. Cât este panta S?
1) S=3mA/V 2) S=6mA/V 3 S=9mA/V 4@ S=10mA/V

25C28K/ Pentru o triodă cu vid se cunosc rezistenţa internă Ri=5KΩ şi factorul de amplificare μ=30. Cât este panta S?
1) S=3mA/V 2@ S=6mA/V 3 S=9mA/V 4) S=10mA/V
1. COMBINATII DE COMPONENTE
01B31J/ O sarcină artificială de 75 Ω este realizată prin conectarea în paralel a 8 rezistoare chimice neinductive şi absolut identice. Ce valoare are rezistenţa fiecăruia dintre ele?
1) 300 Ω 2) 400 Ω 3) 450 Ω 4@ 600 Ω

02B31J/ O sarcină artificială de 50 Ω este realizată prin conectarea în paralel a 8 rezistoare chimice neinductive şi absolut identice. Ce valoare are rezistenţa fiecăruia dintre ele?
1) 300Ω 2@ 400Ω 3) 450Ω 4) 600Ω.

03B31J/ O sarcină artificială de 75 Ω este realizată prin conectarea în paralel a 6 rezistoare chimice neinductive şi absolut identice. Ce valoare are rezistenţa fiecăruia dintre ele?
1) 300Ω 2) 400Ω 3@ 450Ω 4) 600Ω.

04B31J/ O sarcină artificială de 50 Ω este realizată prin conectarea în paralel a 6 rezistoare chimice neinductive şi absolut identice. Ce valoare are rezistenţa fiecăruia dintre ele?
1@ 300Ω 2) 400Ω 3) 450Ω 4) 600Ω.

05C31/ Două condensatoare C1 şi C2, de acelaşi tip şi cu aceiaşi capacitate, sunt conectate în serie, iar la bornele ansamblului se aplicå o tensiune de.curent continuu. Tenisiunile măsurate cu voltmetrul electronic la bornele celor douå condensatoare sunt: Uc1=100V, Uc2=300V. Care dintre ele are pierderile cele mai mari?
1@ C1 2) C2 3) Nu este posibil ca cele două tensiuni să fie inegale.
4) Cele două condensatoare au pierderi egale, dar tensiunea la bornele lui C2 este mai mare pentru că el este conectat probabil spre borna pozitivă.

06C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele întregului grup este de 500V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400V. Cât este tensiunea Uc la bornele condensatorului?
1) Uc=100V 2) Uc=200V 3@ Uc=300V 4) Uc=400V

07C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele întregului grup este de 5V, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=4V. Cât este tensiunea Uc la bornele condensatorului?
1) Uc=1V 2) Uc=2V 3@ Uc=3V 4) Uc=4V

08C31J/ Un circuit serie R,C este alimentat de la un generator de semnal sinusoidal. Tensiunea la bornele întregului grup este de 500mV, iar tensiunea la bornele rezistorului este Ur=400mV. Cât este tensiunea Uc la bornele condensatorului?
1) Uc=100mV 2) Uc=200mV 3@ Uc=300mV 4) Uc=400mV

09B31K/ Se dă un circuit serie R,L,C alimentat în curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele inductanţei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele rezistenţei este Ur=50V. Cât este tensiunea la bornele întregului circuit?
1@ 50V 2) 250V 3) 350V 4) 650V

10C31K/ Se dă un circuit serie R,L,C alimentat în curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele inductanţei este Ul=300V, cea de la bornele condensatorului este Uc=300V, iar cea de la bornele întregului circuit este Ub=50V. Cât este tensiunea la bornele rezistenţei?
1@ 50V 2) 250V 3) 350V 4) 650V

11D31K/ Se dă un circuit serie R,L,C alimentat în curent alternativ sinusoidal. Tensiunea la bornele inductanţei este Ul=300V, cea de la bornele întregului circuit este Ub=50V, iar cea de la bornele rezistenţei este Ur=50V. Cât este tensiunea la bornele condensatorului?
1) 50V 2) 250V 3@ 300V 4) 350V

12E31/ Cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele circuitului din figură?
1) Rb=r 2@ Rb=2r 3) Rb=3r 4)Rb=4r

13E31/ Cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele circuitului din figură?
1@ Rb=r 2) Rb=2r 3) Rb=3r 4)Rb=4r

14E31/ Cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele circuitului din figură?
1) Rb=r 2) Rb=2r
3@ Rb=3r 4)Rb=4r

15D31/ Cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele circuitului din figură?
1) Rb=r 2) Rb=2r 3) Rb=3r 4@Rb=4r

16E31/ Cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele circuitului din figură?
1@ Rb=r 2) Rb=2r
3) Rb=3r 4)Rb=4r

17E31L/ Dacă ampermetrele din figura alăturată sunt ideale (rezistenţă internă nulă), iar cele trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci cât este rezistenţa echivalentă Rb la bornele întregului circuit?

1@ Rb=10Ω 2) Rb=30Ω 3) Rb=60Ω 4) Rb=90Ω

18F31L/ Dacă ampermetrele din figura alăturată sunt ideale (rezistenţă internă nulă),U=30V, iar cele trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indică ampermetrul A4?
1) 0,33A 2) 1A 3) 2A 4@3A

19F31L/ Dacă ampermetrele din figura alăturată sunt ideale (rezistenţă internă nulă),U=30V, iar cele trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indică ampermetrul A3?

1) 0,33A 2) 1A 3@ 2A 4)3A

20F31L/ Dacă ampermetrele din figura alăturată sunt ideale (rezistenţă internă nulă),U=30V, iar cele trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indică ampermetrul A2?

1) 0,33A 2) 1A 3@ 2A 4)3A

21F31L/ Dacă ampermetrele din figura alăturată sunt ideale (rezistenţă internă nulă),U=30V, iar cele trei rezistoare au valoarea r=30Ω, atunci ce curent indică ampermetrul A1?

1) 0,33A 2@ 1A 3) 2A 4)3A

22B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figură este alimentat de la o sursă de tensiune constantă, iar regimul său este supravegheat cu instrumente de măsură ideale. |Cum se modifică indicaţiile acestora dacă rezistenţa potenţiometrului „rp” creşte?

1@ A scade, V1 creşte, V2 scade. 2) A scade, V1 scade, V2 creşte. 3) A creşte, V1 creşte, V2 scade. 4) A creşte, V1 scade, V2 creşte.

23B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figură este alimentat de la o sursă de tensiune constantă, iar regimul său este supravegheat cu instrumente de măsură ideale. |Cum se modifică indicaţiile acestora dacă rezistenţa potenţiometrului „rp” scade?
1) A scade, V1 creşte, V2 scade. 2) A scade, V1 scade, V2 creşte.
3) A creşte, V1 creşte, V2 scade. 4@ A creşte, V1 scade, V2 creşte.

24B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figură este alimentat de la o sursă de tensiune constantă, iar regimul său este supravegheat cu instrumente de măsură ideale. |Cum se modifică indicaţiile acestora dacă rezistenţa fixă „r” scade?

1) A scade, V1 creşte, V2 scade. 2) A scade, V1 scade, V2 creşte. 3@ A creşte, V1 creşte, V2 scade. 4) A creşte, V1 scade, V2 creşte.

25B31M/ Divizorul rezistiv reglabil din figură este alimentat de la o sursă de tensiune constantă, iar regimul său este supravegheat cu instrumente de măsură ideale. Cum se modifică indicaţiile acestora dacă rezistenţa fixă „r” creşte?

1) A scade, V1 creşte, V2 scade. 2@ A scade, V1 scade, V2 creşte. 3) A creşte, V1 creşte, V2 scade. 4) A creşte, V1 scade, V2 creşte.

26B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?
1@ 50pF 2) 100pF 3) 150pF 4)200pF

27B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?

1) 5pF 2) 10pF 3) 25pF 4@ 50pF

28B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?

1@ 50pF 2) 100pF 3) 150pF 4)200pF

29B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?

1@ 50pF 2) 100pF 3) 150pF 4)200pF

30B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?

1) 50pF 2@ 100pF 3) 150pF 4)200pF

31B31/ Cât este capacitatea echivalentă la bornele A, B ale circuitului din figură?

1) 50pF 2@ 100pF 3) 150pF 4)200pF

32E31/ Dacă circuitul din figură conţine componente ideale, atunci ce valoare va avea tensiunea la bornele A, B (Uab) indicată de voltmetrul U?

1@ Uab=0V 2) Uab=25V 3) Uab=50V 4) Uab=100V

33E31/ Dacă circuitul din figură conţine componente ideale, atunci ce valoare va indica ampermetrul A care este de tipul „cu zero la mijlocul scalei”?

1) 0,5A la stânga lui zero. 2@ zero Amperi. 3) 0,5A la dreapta lui zero. 4) 0,25A la dreapta lui zero.
2. FILTRE

01A32/ Analizând dispozitivul din figură se deduce că acesta este un filtru RC de tip:

1) Trece sus. 2@ Trece jos.
3) Trece bandă. 4) Trece tot.

02A32J/ Care dintre tipurile de schemă din figură poate reprezenta un filtru trece bandă?

1@ Tipul 1. 2) Tipul 2. 3) Tipul 3. 4) Nici unul dintre tipuri.

03A32J/ Care dintre tipurile de schemă din figură poate reprezenta un filtru trece sus?

1) Tipul 1. 2) Tipul 2. 3@ Tipul 3. 4) Nici unul dintre tipuri.

04A32J/ Care dintre tipurile de schemă din figură poate reprezenta un filtru trece jos?

1) Tipul 1. 2@ Tipul 2. 3) Tipul 3. 4) Nici unul dintre tipuri.

05A32J/ Care dintre tipurile de schemă din figură poate reprezenta un filtru opreşte bandă?

1) Tipul 1. 2) Tipul 2. 3) Tipul 3. 4@ Nici unul dintre tipuri.

06B32 Caracteristica de frecvenţă (de transfer) din figură este specifică filtrului:

1) trece bandă. 2@ opreşte bandă. 3) trece sus. 4) trece jos

07D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totală de acord variază între valoarea minimă Cm = 20pF şi cea maximă CM = 180 pF. Dacă inductanţa circuitului rămâne constantă, cât este valoarea raportului între frecvenţa maximă de acord fM (corespunzătoare lui Cm) şi cea minimă fm (corespunzătoare lui CM)?
1@ fM/fm = 3 2) fM/fm = 2,5 3) fM/fm = 2 4) fM/fm = 1,5

08D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totală de acord variază între valoarea minimă Cm = 20pF şi cea maximă CM = 80 pF. Dacă inductanţa circuitului rămâne constantă, cât este valoarea raportului între frecvenţa maximă de acord fM (corespunzătoare lui Cm) şi cea minimă fm (corespunzătoare lui CM)?
1) fM/fm = 3 2) fM/fm = 2,5 3@ fM/fm = 2 4) fM/fm = 1,5

09D32K/ La un circuit rezonant paralel capacitatea totală de acord variază între valoarea minimă Cm = 10pF şi cea maximă CM = 90 pF. Dacă inductanţa circuitului rămâne constantă, cât este valoarea raportului între frecvenţa maximă de acord fM (corespunzătoare lui Cm) şi cea minimă fm (corespunzătoare lui CM)?
1@ fM/fm = 3 2) fM/fm = 2,5 3) fM/fm = 2 4) fM/fm = 1,5

10C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanţa la bornele unui circuit rezonant serie LC la frecvenţe mai mari decât frecvenţa de rezonanţă proprie?
1@ Totdeauna inductiv. 2) Inductiv numai dacă L/C<1 şi capacitiv în celelalt caz. 3) Capacitiv numai dacă L/C<1 şi inductiv în celelalt caz. 4) Totdeauna capacitiv. 11C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanţa la bornele unui circuit rezonant serie LC la frecvenţe mai mici decât frecvenţa de rezonanţă proprie ? 1) Totdeauna inductiv. 2) Inductiv numai dacă L/C<1 şi capacitiv în celelalt caz. 3) Capacitiv numai dacă L/C<1 şi inductiv în celelalt caz. 4@ Totdeauna capacitiv. 12C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanţa la bornele unui circuit rezonant LC paralel la frecven¡e mai mici decât frecvenţa de rezonanţă proprie? 1@ Totdeauna inductiv. 2) Inductiv numai dacă L/C<1 şi capacitiv în alt caz. 3) Capacitiv numai dacă L/C<1 şi inductiv în alt caz. 4 Totdeauna capacitiv. 13C32L/ Ce caracter (inductiv sau capacitiv) are reactanţa la bornele unui circuit rezonant paralel LC la frecvenţe mai mari decât frecvenţa de rezonanţă proprie? 1) Totdeauna inductiv. 2) Inductiv numai dacă L/C<1 si capacitiv în celelalte cazuri. 3) Capacitiv numai dacă L/C<1 şi inductiv în celelalte cazuri. 4@ Totdeauna capacitiv. 14B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C şi o inductanţă L, a căror reactanţe la 1000Hz sunt egale şi au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanţă va prezenta la borne acest circuit la frecvenţa de 2000Hz şi ce caracter va avea reactanţa? 1@ 375Ω - inductiv 2) 500Ω – inductive 3) 375Ω - capacitiv 4) 500Ω - capacitiv 15B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C şi o inductanţă L, a căror reactanţe la 1000Hz sunt egale şi au valoarea Xc=Xl=250 Ω. Ce reactanţă va prezenta la borne acest circuit la frecvenţa de 500Hz şi ce caracter va avea reactanţa? 1) 375Ω - inductiv 2) 500Ω – inductive 3@ 375Ω - capacitiv 4) 500Ω - capacitiv 16B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C şi o inductanţă L, a căror reactanţe la 1000Hz sunt egale şi au valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanţă va prezenta la borne acest circuit la frecvenţa de 2000Hz şi ce caracter va avea reactanţa? 1@ 750Ω - inductiv 2) 250Ω - inductiv 3) 750Ω - capacitiv 4) 250Ω - capacitiv 17B32M/ Un circuit serie este compus dintr-un condensator C şi o inductanţă L, a căror reactanţe la 1000Hz sunt egale şi au valoarea Xc=Xl=500 Ω. Ce reactanţă va prezenta la borne acest circuit la frecvenţa de 500Hz şi ce caracter va avea reactanţa? 1) 750Ω - inductiv 2) 250Ω – inductive 3@ 750Ω - capacitiv 4) 250Ω - capacitiv 18C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 7035 kHz şi 6965 kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4@ Qs=100 19C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 10MHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 9950kHz şi 10050 kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4@ Qs=100 20C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 7070 kHz şi 6930 kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2@ Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 21C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 7140kHz şi 6860kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1@ Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 22C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 10MHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 9,8MHz şi 10,2MHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1@ Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 23C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 10MHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 9900kHz şi 10100 kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2@ Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 24C32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 10MHz şi prezintă o atenuare de -3dB la frecvenţele: 9950kHz şi 10050 kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4@ Qs=100 25B32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o bandă de trecere (la atenuarea de -3dB) F=280kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1@ Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 26B32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o bandă de trecere (la atenuarea de -3dB) F=140kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2@ Qs=50 3) Qs=75 4) Qs=100 27B32N/ Un ampilficator de RF cu un singur circuit acordat este reglat pentru frecvenţa centrală de 7000kHz şi prezintă o bandă de trecere (la atenuarea de -3dB) F=70kHz. Cât este factorul de calitate în sarcină Qs al circuitului său acordat? 1) Qs=25 2) Qs=50 3) Qs=75 4@ Qs=100 3. ALIMENTATOARE 01B33J/ Circuitul din figură, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=30μF/350V, C2=30μF/350V), este folosit pentru netezirea pulsaţiilor unui redresor: 1@ de tensiune mare şi curent mic. 2)de tensiune mică şi curent mare. 3) de tensiune şi curent mici. 4) de tensiune şi curent mari. 02B33J/ Circuitul din figură, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=1kΩ/10 W, C1=3000μF/35V, C2=3000μF/35V), este folosit pentru netezirea pulsaţiilor unui redresor: 1) de tensiune mare şi curent mic. 2)de tensiune mică şi curent mare. 3@ de tensiune şi curent mici. 4) de tensiune şi curent mari. 03B33J/ Circuitul din figură, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=500Ω/30 W, C1=300μF/350V, C2=300μF/350V), este folosit pentru netezirea pulsaţiilor unui redresor: 1) de tensiune mare şi curent mic. 2)de tensiune mică şi curent mare. 3) de tensiune şi curent mici. 4@ de tensiune şi curent mari. 04B33J/ Circuitul din figură, considerând valorile marcate ale componentelor: (R=300Ω/30 W, C1=3000μF/35V, C2=3000μF/35V), este folosit pentru netezirea pulsaţiilor unui redresor: 1) de tensiune mare şi curent mic. 2@de tensiune mică şi curent mare. 3) de tensiune şi curent mici. 4) de tensiune şi curent mari. 05C33J Pentru netezirea pulsaţiilor curentului continuu redresat se foloseşte un circuit LC ca în figură. Care grupă de valori este recomandabilă pentru ca acest filtru să funcţioneze eficient la tensiunea de 24V şi curent de 5A? 1) C1=470μF, L=25mH, C2=470μF. 2@ C1=4700μF, L=20mH, C2=4700μF. 3) C1=47μF, L=70μH, C2=47μF. 4) C1=4,7μF, L=25μH, C2=4,7μF. 06B33/ Circuitul de mai jos reprezintă un 1@ Stabilizator. 2) Invertor. 3) oscilator de zgomot. 4) Oscilator Gunn. 07B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa sa internă Ri? 1) Ri=2Ω 2@ Ri=4Ω 3) Ri=8Ω 4) Ri=16Ω 08B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa sa internă Ri? 1@ Ri=2Ω 2) Ri=4Ω 3) Ri=8Ω 4) Ri=16Ω 09B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa sa internă Ri? 1) Ri=2Ω 2) Ri=4Ω 3@ Ri=8Ω 4) Ri=16Ω 10B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa sa internă Ri? 1) Ri=2Ω 2) Ri=4Ω 3) Ri=8Ω 4@ Ri=16Ω 11B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa de sarcină Rs la care se obţine puterea maximă? 1) Rs=2Ω 2@ Rs=4Ω 3) Rs=8Ω 4) Rs=16Ω 12B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa de sarcină Rs la care se obţine puterea maximă? 1@ Rs=2Ω 2) Rs=4Ω 3) Rs=8Ω 4) Rs=16Ω 13B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa de sarcină Rs la care se obţine puterea maximă? 1) Rs=2Ω 2) Rs=4Ω 3@ Rs=8Ω 4) Rs=16Ω 14B33K/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este rezistenţa de sarcină Rs la care se obţine puterea maximă? 1) Rs=2Ω 2) Rs=4Ω 3) Rs=8Ω 4@ Rs=16Ω 15B33L/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa şi la care trebue asigurată protecţia? 1) Isc=1A 2) Isc=2A 3@ Isc=4A 4) Isc=8A 16B33L/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa şi la care trebue asigurată protecţia? 1) Isc=1A 2) Isc=2A 3) Isc=4A 4@ Isc=8A 17B33L/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa şi la care trebue asigurată protecţia? 1) Isc=1A 2@ Isc=2A 3) Isc=4A 4) Isc=8A 18B33L/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este (teoretic) curentul de scurtcircuit Isc pe care-l poate debita sursa şi la care trebue asigurată protecţia? 1@ Isc=1A 2) Isc=2A 3) Isc=4A 4) Isc=8A 19C33M/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 1A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maximă Pmax pe care o poate debita în sarcină? 1) Pmax=4 W 2) Pmax=8 W 3@ Pmax=16 W 4) Pmax=32 W 20C33M/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 2A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maximă Pmax pe care o poate debita în sarcină? 1) Pmax=4 W 2) Pmax=8 W 3) Pmax=16 W 4@ Pmax=32 W 21C33M/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,5A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maximă Pmax pe care o poate debita în sarcină? 1) Pmax=4 W 2@ Pmax=8 W 3) Pmax=16 W 4) Pmax=32 W 22C33M/ Un alimentator de reţea are tensiunea de mers în gol 16V, dar dacă debitează un curent de 0,25A tensiunea la borne scade la 12V. Cât este puterea maximă Pmax pe care o poate debita în sarcină? 1@ Pmax=4 W 2) Pmax=8 W 3) Pmax=16 W 4) Pmax=32 W 23C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este puterea disipată de dioda Zener PZ dacă prin sarcină circulă curentul IS=0,1A? 1) PZ=0,5 W 2@ PZ=1 W 3) PZ=1,5 W 4) PZ=2 W 24C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este puterea disipată de dioda Zener PZ dacă este deconectată sarcina (IS=0)? 1) PZ=0,5 W 2) PZ=1 W 3) PZ=1,5 W 4@ PZ=2 W 25C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este puterea disipată de dioda Zener PZ dacă prin sarcină circulă curentul IS=0,15A? 1@ PZ=0,5 W 2 PZ=1 W 3) PZ=1,5 W 4) PZ=2 W 26C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este puterea disipată de dioda Zener PZ dacă prin sarcină circulă curentul IS=50mA? 1) PZ=0,5 W 2) PZ=1 W 3@ PZ=1,5 W 4) PZ=2 W 27C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este curentul IB prin rezistenţa de balast dacă IS=0,1A? 1) IB=150mA 2@ IB =200mA 3) IB =250mA 4) Lipsesc date. 28C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este curentul IB prin rezistenţa de balast dacă IS=150mA? 1) IB=150mA 2@ IB =200mA 3) IB =250mA 4) Lipsesc date. 29C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este curentul IB prin rezistenţa de balast dacă IS=50mA? 1) IB=150mA 2@ IB =200mA 3) IB =250mA 4) Lipsesc date. 30C33N/ Un stabilizator de tensiune foloseşte o diodă Zener ideală cu tensiunea de palier de 10V şi puterea disipată de 2 W, conectată la o sursă ideală de 20V printr-o rezistenţă de balast RB=50Ω. Se notează IB curentul prin rezistenţa de balast (deci cel debitat de sursă), IZ curentul prin dioda Zener şi IS curentul debitat în sarcină.Cât este curentul IB prin rezistenţa de balast dacă se deconectează sarcina (IS=0)? 1) IB=150mA 2@ IB =200mA 3) IB =250mA 4) Lipsesc date. 4. AMPLIFICATOARE 01D34 Etajul final al unui emiţător CW pentru banda de 10 m este realizat cu o tetrodă în montaj clasic (cu catodul la masă). La reglajul iniţial cu ocazia construirii sale, s-a constatat că etajul oscilează parazit pe o frecvenţă de aproximativ 2 - 3MHz. Care este cea mai probabilă dintre cauze? 1) Cu toate că este realizat cu o tetrodă, lucrând la frecvenţă mare, este necesară neutrodinarea. 2) Condensatorul de decuplare a grilei ecran s-a ales de valoare prea mică. 3@ Şocurile de grilă şi de anod sunt fie necorespunzătoare, fie incorect plasate în montaj. 4) Sursa de alimentare anodică are impedanţa internă prea mare. 02D34J/ La acordul etajului final al unui emiţător în regim SSB se observă că puterea maximă la ieşire (citită pe reflectometru) şi minimul de curent anodic nu se ob¡in în aceiaşi poziţie a butonului de acord, ci în poziţii diferite. Acesta este un indiciu că: 1@ Etajul necesită refacerea neutrodinării. 2) Cel puţin unul dintre tuburile din etajul final are vid slab şi deci curent invers de grilă. 3) Trebuie redusă excitaţia etajului final. 4) Negativarea etajului final este prea mică. 03D34J/ La acordul pe o frecvenţă a etajului final al unui TX în regim telegrafic se observă următorul fenomen: Minimul curentului anodic şi maximul curentului de grilă se obţin în pozi¡ţi diferite ale butonului de acord (nu se obţin simultan). Acesta este un indiciu că: 1@ Etajul final trebuie neutrodinat sau nu este perfect neutrodinat. 2) Cel puţin unul din tuburile electronice ale etajului final are vid slab şi deci curent invers de grilă. 3) Este necesar să se reducă excitaţia etajului final. 4) Este necesar să se mărească negativarea etajului final. 04B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emiţător funcţionează în clasă A. În acest caz în circuitul de ieşire al elementului amplificator circulă curent (anodic sau de colector): 1) Pe o durată mai mică decât jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 2) Pe o durată egală cu jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 3) Pe o durată mai micå decât perioada semnalului de excitaţie, dar mai mare decât jumătate din aceasta. 4@ Pe întreaga perioadă a semnalului de excitaţie. 05B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emiţător funcţionează în clasă AB. În acest caz în circuitul de ieşire al elementului amplificator circulă curent (anodic sau de colector): 1) Pe o durată mai mică decât jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 2) Pe o durată egală cu jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 3@ Pe o durată mai micå decât perioada semnalului de excitaţie, dar mai mare decât jumătate din aceasta. 4) Pe întreaga perioadă a semnalului de excitaţie. 06B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emiţător funcţionează în clasă B. În acest caz în circuitul de ieşire al elementului amplificator circulă curent (anodic sau de colector): 1) Pe o durată mai mică decât jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 2@ Pe o durată egală cu jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 3) Pe o durată mai micå decât perioada semnalului de excitaţie, dar mai mare decât jumătate din aceasta. 4) Pe întreaga perioadă a semnalului de excitaţie. 07B34K/ Amplificatorul final de putere (PA) al unui emiţător funcţionează în clasă C. În acest caz în circuitul de ieşire al elementului amplificator circulă curent (anodic sau de colector): 1@ Pe o durată mai mică decât jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 2) Pe o durată egală cu jumătate din perioada semnalului de excitaţie. 3) Pe o durată mai micå decât perioada semnalului de excitaţie, dar mai mare decât jumătate din aceasta. 4) Pe întreaga perioadă a semnalului de excitaţie. 08D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figură, dacă R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) A=10 2) A=20 3) A=50 4@ A=100 09D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figură, dacă R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) A=10 2@ A=20 3) A=50 4) A=100 10D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figură, dacă R1=2kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) A=10 2) A=20 3@ A=50 4) A=100 11D34L/ Cât este factorul de amplificare în tensiune al montajului din figură, dacă R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ? 1@ A=10 2) A=20 3) A=50 4) A=100 12E34L/ Cât este câştigul montajului din figură (în dB), dacă R1=1kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) +20dB 2) +26dB 3) +32dB 4@ +40dB 13E34L/ Cât este câştigul montajului din figură (în dB), dacă R1=10kΩ, iar Rf=100kΩ? 1@ +20dB 2) +26dB 3) +32dB 4) +40dB 14E34L/ Cât este câştigul montajului din figură (în dB), dacă R1=5kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) +20dB 2@ +26dB 3) +32dB 4) +40dB 15E34L/ Cât este câştigul montajului din figură (în dB), dacă R1=2,5kΩ, iar Rf=100kΩ? 1) +20dB 2) +26dB 3@ +32dB 4) +40dB 5. DETECTOARE / DEMODULATOARE 01B35/ Schema electrică din figura alăturată reprezintă: 1) un redresor. 2@ un detector MA. 3) un stabilizator. 4) un detector MP 02C35/ Cum se numeşte montajul din figură? 1@ Detector de produs. 2) Demodulator MP 3) Discriminator. 4) Demodulator MF, 03C35J/ Cu montajul din figură pot fi demodulate numai emisiuni: 1) SSB. 2) A1A. 3@ FM. 4) MA 04C35J/ Cum se numeşte montajul din figură? 1) Demodulator în inel. 2@ Detector de raport. 3) Detector de MA. 4) Detector SSB 6. OSCILATOARE 01C36/ În cazul unui rezonator cu cuarţ în tăietură AT, ce legătură este între grosimea sa şi frecvenţa fundamentală de rezonanţă? 1) La această tăietură frecvenţa nu depinde de grosimea rezonatorului. 2) Totdeauna rezonatorul subţire oscilează pe frecvenţă mai mică. 3@ Totdeauna rezonatorul subţire oscilează pe frecvenţă mai mare. 4) Numai peste 4÷5MHz există o legătură directă între grosime şi frecvenţă. 02B36/ Ce condiţii sunt necesare pentruca un oscilator LC cu reacţie să funcţioneze? 1) Montajul trebuie să aibă un câştig mai mic decât unitatea. 2) Montajul trebuie să fie corect neutrodinat. 3@ Montajul trebuie să fie prevăzut cu o reacţie pozitivă suficient de profundă pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant. 4) Montajul trebuie să fie prevăzut cu o reacţie negativă suficient de profundă pentru a fi compensate pierderile proprii ale circuitului rezonant. 03A36J/ Colpitts şi Clapp sunt tipuri de: 1) Alimentatoare în comutaţie. 2) Stabilizatoare de tensiune. 3@ Oscilatoare. 4) Modulatoare echilibrate. 04A36J/ Vackar şi Clapp sunt tipuri de: 1) Alimentatoare în comutaţie. 2) Stabilizatoare de tensiune. 3) Modulatoare echilibrate. 4@ Oscilatoare. 05A36J/ Hartley şi Clapp sunt tipuri de: 1) Alimentatoare în comutaţie. 2@ Oscilatoare. 3) Stabilizatoare de tensiune. 4) Modulatoare echilibrate. 06A36J/ Colpitts şi Hartley sunt tipuri de: 1@ Oscilatoare. 2) Modulatoare echilibrate. 3) Alimentatoare în comutaţie. 4) Stabilizatoare de tensiune. 07C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reacţia se obţine printr-un divizor inductiv? (Alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1@ Hartley. 2) Colpitts şi Clapp. 3) Vackar. 4) Colpitts şi Vackar. 08C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reacţia se obţine printr-un divizor capacitiv? (Alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Hartley şi Colpitts. 2@ Colpitts şi Clapp. 3) Clapp şi Hartley. 4) Hartley şi Vackar. 09C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reacţia se obţine printr-un divizor capacitiv? (Alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Vackar şi Hartley. 2) Hartley şi Clapp. 3@ Vackar şi Clapp. 4) Colpitts şi Hartley. 10C36K/ În care din schemele de oscilatoare LC cunoscute reacţia se obţine printr-un divizor capacitiv? (Alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Vackar şi Hartley. 2) Hartley şi Clapp. 3) Colpitts şi Hartley. 4@ Colpitts şiVackar. 11C36/ De ce este recomandabil ca bobinele folosite în VFO să fie realizate cât mai strâns şi pe carcase cât mai rigide? 1) Sunt mai uşor de ajustat la reglaj. 2) Se înbunătăţeşte izolaţia termică. 3@ Creşte imunitatea la vibraţii. 4) Scad capacităţile parazite. 12C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit că frecvenţa VFO-ului scade cu temperatura. Ce soluţie de remediere este recomandabilă? 1@ O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic negativ. 2) O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv. 3) Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic zero. 4) În serie cu inductanţa se montează un termistor cu coeficientul termic potrivit ales. 13C36L/ Cu ajutorul unei surse de aer cald s-a stabilit că frecvenţa VFO-ului creşte cu temperatura. Ce soluţie de remediere este recomandabilă? 1) O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic negativ. 2@ O parte din condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic pozitiv. 3) Toate condensatoarele care contribue la stabilirea frecvenţei trebuesc înlocuite cu unele cu coeficient termic zero. 4) În serie cu inductanţa se montează un termistor cu coeficientul termic potrivit ales. 7. BUCLA BLOCATA IN FAZA (PLL) 01C37J/ Analizaţi schema alăturată. Ea reprezintă: 1) Principiul RAA. 2@ Principiul buclei PLL. 3) Principiul reacţiei. 4) Principiul conversiei. 02C37J/ În figură este prezentată schema bloc funcţională a unui oscilator "PLL". Ce funcţie îndeplineşte modulul notat "XO"? 1) Filtru cu cuarţ de bandă îngustă. 2) Oscilator cu frecvenţa controlată de buclă. 3@ Oscilator de referinţă cu cuarţ. 4) Oscilator cu calare de fază. 03C37J/ În figură este prezentată schema bloc funcţională a unui oscilator "PLL". Ce funcţie îndeplineşte modulul notat "CF"? 1) Filtru cu cuarţ.(crystal filter). 2) Regulator de fază controlat de buclă. 3).Dispozitiv de comandă a frontului impulsurilor. 4@ Comparator de fază. 04B37J/ În figură este prezentată schema bloc funcţională a unui oscilator "PLL". Ce funcţie îndeplineşte modulul notat "FTJ"? 1) Filtru cu cuarţ de tip "trece jos" (în această schemă). 2@ Filtru de tip "trece jos" 3) Formator de "trenuri de impulsuri" cu pas controlat. 4) Formatorul "tactului de juxtapunere'. 05C37J/ În figură este prezentată schema bloc funcţională a unui oscilator "PLL". Ce funcţie îndeplineşte modulul notat "OCT"? 1).Optimizator controlat în tensiune. 2) Optimizator al constantei de timp. 3@ Oscilator cu frecvenţa controlată de buclă. 4) Oscilator de referinţă cu cuarţ. 06C37J/ În figură este prezentată schema bloc funcţională a unui oscilator "PLL". Ce funcţie îndeplineşte modulul notat "XO"? 1) Filtru cu cuarţ de bandă îngustă. 2) Oscilator cu frecvenţa controlată de buclă. 3) Oscilator cu cuarţ cufrcvenţa reglabilă cuntinuu (VXO". 4@ Bază de timp pilotată cu cuarţ. 8. SISTEME SI SEMNALE DISCRETE IN DOMENIUL TIMP (DSP) 01D38/ IV. RECEPTOAR 1. TIPURI 01A41/ Analizaţi schema alăturată. Precizaţi ce fel de receptor reprezintă: 1) Sincrodină. 2) Cu conversie directă. 3@ Superheterodină. 4)Cu amplificare directă. 02B41J/ Un receptor pentru SSB conţine numai două oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil să fie? 1) Receptor cu amplificare directă. 2@ Superheterodină cu simplă schimbare de frecvenţă. 3) Superheterodină cu dublă schimbare de frecvenţă. 4) Receptor cu conversie directă. 03B41J/ Un receptor pentru SSB conţine trei oscilatoare. Ce tip de receptor este cel mai probabil să fie? 1) Receptor cu amplificare directă. 2) Superheterodină cu simplă schimbare de frecvenţă. 3@ Superheterodină cu dublă schimbare de frecvenţă. 4) Receptor cu conversie directă. 04A41K/ Ce tip de receptor este posibil să nu conţină oscilatoare? 1@ Receptorul cu amplificare directă. 2 Receptor de tip "diversity". 3) Această situaţie nu este posibilă. 4) Receptorul cu conversie directă. 05A41K/ Care este numărul minim de oscilatoare pe care trebuie să-l conţină un receptor pentru semnale MA? 1) Trei. 2) două. 3) Unul. 4@ Niciunul. 06A41K/ Care este numărul minim de oscilatoare pe care trebuie să-l conţină un receptor pentru semnale telegrafice? 1) Trei. 2) două. 3@ Unul. 4) Niciunul. 07A41K/ Care este numărul minim de oscilatoare pe care trebuie să-l conţină un receptor pentru semnale SSB? 1) Trei. 2) două. 3@ Unul. 4) Niciunul. 2. SCHEME BLOC 01B42/ Receptorul a cărei schemă bloc este prezentată mai jos este destinat recepţiei semnalelor: 1@ A3E, J3E, A1A. 2) A3E, J3E, F3E. 3) A3F, A3E, F3E. 4) A3F, A1A, F3E. 02A42J/ Ce fel de receptor reprezintă schema bloc din figură? 1@ Un receptor superheterodină cu simplă schimbare de frecvenţă. 2) Un receptor superheterodină cu dublă schimbare de frecvenţă. 3) Un receptor cu amplificare directă. 4) Un receptor cu conversie directă. 03B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1) Amplificator de joasă frecvenţă. 2) Amplificator de frecvenţă intermediară. 3@ Amplificator de înaltă frecvenţă. 4) Mixer. 04B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1) Amplificator de joasă frecvenţă. 2) Amplificator de frecvenţă intermediară. 3) Amplificator de înaltă frecvenţă. 4@ Mixer. 05B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1@ Oscilator cu frcvenţă variabilă. 2) Detector de produs. 3) Oscilator de bătăi. 4) Modulator echilibrat. 06B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1) Detector de produs. 2@ Amplificator de frecvenţă intermediară. 3) Amplificator de înaltă frecvenţă. 4) Mixer. 07B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1) Detector de produs. 2) Circuit de accentuare. 3@ Oscilator de bătăi (BFO). 4) Modulator echilibrat. 08B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1@ Amplificator de joasă frecvenţă. 2) Amplificator de frecvenţă intermediară. 3) Amplificator de înaltă frecvenţă. 4) Mixer. 09B42J/ Ce funcţie este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1) Detector de raport. 2) Detector de vârf. 3@ Detector de produs. 4) Detector de fază. 10C42J/ Ce funcţie NU este posibil să îndeplinească blocul ne marcat din schema receptorului din figură? 1@ Detector de produs. 2) Amplificator de frecvenţă intermediară. 3) Filtru cu cuarţ. 4) Filtru LC cu circuite cuplate. 3. FUNCŢIONAREA ETAJELOR RECEPTOARELOR 01C43/ În ce scop este folosită de obicei purtătoarea la recepţia unei emisiuni A3E? 1) Este înlăturată, căci separă cele două benzi laterale. 2) Conţine informaţia despre modulaţie. 3) Pentru a menţine simetria între cele două benzi laterale. 4@ Foloseşte ca semnal de referinţă pentru demodularea cu un detector de anvelopă. 4. CARACTERISTICILE RECEPTOARELOR 01B44/ Sensibilitatea receptoarelor se exprima în: 1) Ma m/s UV @V 02B44/ Largimea de banda este data de:@ 1) numarul de etaje de amplificare 2)tipul de antenna conectata la intrare 3@ tipul de filtru in media frecventa 4) viteza de scanare a frecventelor V. EMIŢĂTOARE 1. TIPURI 01C51J/ Care dintre afirmaţiile care urmează constituie unul dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de emiţător cu translare de frecvenţă? 1) Garantează funcţionarea pe aceiaşi frecvenţă a receptorului şi a emiţătorului. 2) Permite o comutare emisie/recepţie mai simplă. 3) Este doar o simplă modă, care face produsul mai vandabil. 4@ Modulaţia se poate realiza într-un etaj care funcţionează pe frecvenţă fixă. 02C51J/ Care dintre afirmaţiile care urmează constituie unul dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de emiţător cu translare de frecvenţă? 1) Permite o comutare emisie/recepţie mai simplă. 2) Garantează funcţionarea pe aceiaşi frecvenţă a receptorului şi a emiţătorului. 3@ Se pot utiliza în comun cu receptorul mai multe blocuri, deci rezultă o construcţie mai compactă. 4) Este doar o simplă modă, care face produsul mai vandabil. 03B51J/ Care dintre afirmaţiile care urmează constituie unul dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de emiţător cu translare de frecvenţă? 1) Este doar o simplă modă, care face produsul mai vandabil. 2@ Facilitează realizarea în aceiaşi casetă a receptorului şi a emiţătorului (Transceiver). 3) Permite o comutare emisie/recepţie mai simplă. 4) Conţinutul de armonice la ieşire este mai redus. 04C51J/ Care dintre afirmaţiile care urmează constituie unul dintre argumentele principale pentru adoptarea unei scheme de emiţător cu translare de frecvenţă? 1@ Garantează funcţionarea pe aceiaşi frecvenţă a receptorului şi a emiţătorului. 2) Conţinutul de armonice la ieşire este mai redus. 3) Permite o comutare emisie/recepţie mai simplă. 4) Este doar o simplă modă, care face produsul mai vandabil. 2. SCHEME BLOC 01B52/ Ce reprezintă schema bloc din figura alăturată? 1@ Un emiţător cu multiplicare de frecvenţă F3E. 2) Un oscilator cu buclă PLL. 3) Un emiţător cu translatarea frecvenţei. 4) Un repetor. 02.B52/Ce reprezintă schema bloc din figura alăturată? 1) Un emiţător cu multiplicare de frecvenţă. 2@ Un emiţător telegrafic. 3) Un emiţător cu translatarea frecvenţei. 4) Un emiţător SSB. 3. FUNCŢIONARE ETAJELOR EMITATOARELOR 01C53/ Un emiţător destinat lucrului în mai multe game de frecvenţă, este prevăzut în etajul final cu un circuit de neutrodinare ne comutabil (acelaşi în totate gamele). În care dintre game este recomandabil să se efectueze neutrodinarea? 1) Pe frecvenţa de lucru cea mai mică. 2@ Pe frecvenţa de lucru cea mai mare. 3) Pe o frecvenţă din mijlocul intervalului de frecvenţe de lucru. 4) Pe orice frecvenţă din gamele de lucru. 02B53J/ Ce se înţelege prin VXO în limbajul curent al radioamatorilor? 1) Un tip de excitator în care semnalul unui oscilator cu frecvenţă variabilă (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe frecvenţă fixă stabilizat cu cuarţ. 2@ Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator cu cuarţ este modificată între anumite limite. 3) Un tip de excitator în care se foloseşte un rezonator cu cuarţ ce oscilează direct pe o armonica mecanică a sa. 4) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator LC este controlată permanent (prin reglaj automat) în comparaţie cu frecvenţa unui oscilator stabilizat cu cuarţ. 03B53J/ Ce se înţelege prin VFX în limbajul curent al radioamatorilor? 1@ Un tip de excitator în care semnalul unui oscilator cu frecvenţă variabilă (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe frecvenţă fixă stabilizat cu cuarţ. 2) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator cu cuarţ este modificată între anumite limite. 3) Un tip de excitator în care se foloseşte un rezonator cu cuarţ ce oscilează direct pe o armonica mecanică a sa. 4) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator LC este controlată permanent (prin reglaj automat) în comparaţie cu frecvenţa unui oscilator stabilizat cu cuarţ. 04B53J/ Ce se înţelege prin XO în limbajul curent al radioamatorilor? 1) Un tip de excitator în care semnalul unui oscilator cu frecvenţă variabilă (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe frecvenţă fixă stabilizat cu cuarţ. 2) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator cu cuarţ este modificată între anumite limite. 3) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator LC este controlată permanent (prin reglaj automat) în comparaţie cu frecvenţa unui oscilator stabilizat cu cuarţ. 4@ Un tip de excitator pe frecvenţă fixă pilotat cu cuarţ. 05B53J/ Ce se înţelege prin VFO în limbajul curent al radioamatorilor? 1) Un tip de excitator în care semnalul unui oscilator cu frecvenţă variabilă (LC) este mixat cu cel provenind de la un oscilator pe frecvenţă fixă stabilizat cu cuarţ. 2) Un tip de excitator în care frecvenţa unui oscilator cu cuarţ este modificată între anumite limite. 3) Un tip de excitator în care se foloseşte un rezonator cu cuarţ ce oscilează direct pe o armonica mecanică a sa. 4@ Un tip de excitator în care se foloseşte un oscilator LC cu frecvenţă variabilă. 06B53L/ Ce tip de emisiune produce un emiţător de telefonie dacă pentru formarea semnalului foloseşte un modulator echilibrat urmat de un filtru cu banda de 2,5kHz? 1) Emisiuni MF cu bandă îngustă. 2) Emisiuni cu modulaţie de fază. 3) Emisiuni cu bandă laterală dublă. 4@ Emisiuni cu bandă laterală unică. 07B53K/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei de frecvenţă? 1) Folosind un modulator echilibrat şi a unui amplificator audio. 2) Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. 3@ Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 4) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu etajul final. 08B53K/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei de fază? 1@ Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 2) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu etajul final. 3) Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. 4) Folosind un modulator echilibrat şi a unui amplificator audio. 09B53K/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei unghiulare? 1) Folosind un modulator echilibrat şi a unui amplificator audio. 2) Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator. 3@ Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 4) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu etajul final. 10B53L/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei cu dublă bandă laterală? 1) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 2) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu. un filtru cu bandă îngustă. 3) Folosind un oscilator "de purtătoare" şi a unui amplificator audio. 4@ Folosind un modulator echilibrat cuplat cu un oscilator "de purtătoare". 11B53L/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei cu bandă laterală unică? 1) Folosind un modulator echilibrat şi a unui amplificator audio. 2@ Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu bandă îngustă. 3) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 4) Folosind un modulator cu reactanţă controlată,cuplat cu. un filtru cu bandă îngustă. 12B53L/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei cu bandă laterală unică? 1@ Folosind un modulator echilibrat, urmat de un filtru cu bandă îngustă. 2) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu. un filtru cu bandă îngustă. 3) Folosind un modulator echilibrat atacat de un semnal DSB. 4) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, urmat de un mixer echilibrat. 13B53L/ Care din procedurile ce urmează poate fi folosită pentru obţinerea modulaţiei cu dublă bandă laterală? 1) Folosind un modulator de tip "Husky" şi a unui defazor de 90 grade (metoda defazajului). 2@ Folosind un modulator echilibrat şi a unui oscilator "de purtătoare". 3) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu un oscilator. 4) Folosind un modulator cu reactanţă controlată, cuplat cu. un filtru cu bandă îngustă. 14B53/ Ce este un modulator echilibrat? 1) Un modulator care produce semnal MF cu deviaţia echilibrată. 2) Un modulator care produce semnal SSB cu purtătoarea suprimată. 3@ Un modulator care produce semnal DSB cu purtătoarea suprimată. 4) Un modulator care produce semnal MF cu purtătoarea suprimată. 4. CARACTERISTICILE EMITATOARELOR 01B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 20 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 50Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1) 4W 2) 6W 3@ 8W 4) 10W 02B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 30 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 50Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1) 14W 2) 16W 3@ 18W 4) 20W 03B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 30 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 75Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1) 6W 2) 9W 3) 10W 4@ 12W 04B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 50 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 50Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1) 25W 2@ 50W 3) 100W 4) 250W 05B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 150 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 75Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1) 100W 2) 200W 3@ 300W 4) 400W 06B54J/ Un emiţător asigură o tensiune de 10 Volţi eficace la bornele unei rezistenţe de sarcină de 50Ω. Ce putere utilă corespunde acestui regim? 1@ 2W 2) 5W 3) 10W 4) 25W 07C54L/ Cât este (aproximativ) banda totală ocupată de o emisiune F3E ideală, dacă deviaţia de frecvenţă este de 5kHz (NBFM), iar semnalul de modulaţie este de 3kHz? 1) 3kHz. 2) 5kHz. 3) 8kHz. 4@ 16kHz. 08C54L/ Cât este (aproximativ) banda totală ocupată de o emisiune F3E ideală, dacă deviaţia de frecvenţă este de 5kHz, iar semnalul de modulaţie este de 1kHz? 1) 5kHz. 2) 6kHz. 3) 10kHz. 4@ 12kHz. 09C54L/ Cât este (aproximativ) banda totală ocupată de o emisiune F3E ideală, dacă deviaţia de frecvenţă este de 5kHz, iar semnalul de modulaţie este de 2kHz? 1) 5kHz. 2) 7kHz. 3) 10kHz. 4@ 14kHz. 10C54L/ Cât este (aproximativ) banda totală ocupată de o emisiune F3E ideală, dacă deviaţia de frecvenţă este de 5kHz, iar semnalul de modulaţie este de 4kHz? 1) 5kHz. 2) 9kHz. 3) 10kHz. 4@ 18kHz. 11D54M/ Cât este deviaţia maximă de fază însoţitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 5kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1@ 1radian. 2) 2radiani. 3) 3radiani. 4) Nu există! 12D54M/ Cât este deviaţia maximă de fază însoţitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 2,5kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1) 1radian. 2@ 2 radiani. 3) 3 radiani. 4) Nu există! 13D54M/ Cât este deviaţia maximă de fază însoţitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 1,25kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1) 1radian. 2) 2 radiani. 3@ 4 radiani. 4) Nu există! 14D54M/ Cât este deviaţia maximă de fază însoţitoare a unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 1kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1@ 5 radian. 2) 4 radiani. 3) 3 radiani. 4) Nu există! 15D54M/ Cât este indicele de modulaţie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 5kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1@ Km=1. 2) Km=2. 3) Km=3. 4) Km=4. 16D54M/ Cât este indicele de modulaţie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 2,5kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1) Km=1. 2@ Km=2. 3) Km=3. 4) Km=4. 17D54M/ Cât este indicele de modulaţie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 1,25kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1) Km=1. 2) Km=2. 3) Km=3. 4@ Km=4. 18D54M/ Cât este indicele de modulaţie Km al unui semnal NBFM modulat cu o frecvenţă de 1kHz şi o deviaţie maximă de frecventa de 5kHz? 1@ Km=5. 2) Km=4. 3) Km=3. 4) Km=2. VI. ANTENE ŞI LINII DE TRANSMISIUNE 1. TIPURI DE ANTENE 01B61/ Una din figurile de mai jos reprezintă antena dipol îndoit. Precizaţi care: 1) Figura 1. 2@ Figura 2. 3) Figura 3. 4) Figurile 1 şi 3. 02B61/ Precizaţi care din figurile de mai jos poate reprezenta antena verticală în sfert de undă (Ground Plane). 1@ Figura 1. 2) Figura 2. 3) Figura 3. 4) Figurile 2şi 3. 03B61/ Se consideră un dipol în semiundă alimentat la frecvenţa de rezonanţă. Care dintre cele trei figuri alăturate reprezintă distribuţiile de curent şi tensiune în această antenă? 1) Fig.1. 2@ Fig.2. 3) Fig.3. 4) Nici una. 04B61/ Câte elemente active conţine o antenYagi cu 5 elemente? 1@ 1 element. 2) 2 elemente. 3) 3 elemente. 4) 4 elemente. 05B61J/ Cum se modifică impedanţa de intrare la rezonanţă Zin a unei antene "Ground plane" (în /4), dacă radialele vor fi înclinate în jos? 1) Zin scade. 2@ Zin creşte. 3) Zin este constantă. 4) Zin devine capacitivă 06B61J/ Cât este valoarea aproximativă a impedanţei de intrare la rezonanţă Zin a unei antene "Ground plane" (în /4), dacă radialele sunt înclinate în jos la 45 de grade? 1) Zin=18Ω 2) Zin=36Ω 3@ Zin=52Ω 4) Zin=72Ω 07C61K/ Cum se modifică impedanţa de intrare la rezonanţă Zin şi lărgimea de bandă F ale unei antene dipol orizontal în /2, dacă se măreşte diametrul fizic al conductorului din care este realizat? 1) Zin creşte; Fcreşte. 2) Zin creşte; F scade. 3@ Zin scade; Fcreşte. 4) Zin scade; F scade. 08C61K/ Cum se modifică impedanţa de intrare la rezonanţă Zin şi lărgimea de bandă F ale unei antene "Ground plane" (în /4), dacă se măreşte diametrul fizic al conductoarelor din care este realizată? 1) Zin creşte; Fcreşte. 2) . Zin scade; F scade 3) Zin creşte; F scade. 4@ Zin scade; Fcreşte. 09C61K/ Cum se modifică impedanţa de intrare la rezonanţă Zin şi lărgimea de bandă F ale unei antene dipol orizontal în /2, dacă se micşorează diametrul fizic al conductorului din care este realizat? 1) Zin creşte; Fcreşte. 2@ Zin creşte; F scade. 3) Zin scade; Fcreşte. 4) Zin scade; F scade. 10C61K/ Cum se modifică impedanţa de intrare la rezonanţă Zin şi lărgimea de bandă F ale unei antene "Ground plane" (în /4), dacă se micşorează diametrul fizic al conductoarelor din care este realizată? 1) Zin creşte; Fcreşte. 2) . Zin scade; F scade 3@ Zin creşte; F scade. 4) Zin scade; Fcreşte. 11B61J/ Cât este valoarea aproximativă a impedanţei de intrare la rezonanţă Zin a unei antene "Ground plane" (în /4), dacă radialele sunt într-un plan perpendicular pe radiator? 1) Zin=18Ω 2@ Zin=36Ω 3) Zin=52Ω 4) Zin=72Ω 12B61J/ Care este motivul principal pentru care antena "Ground plane" (în /4) se realizează cu radialele înclinate în jos? 1) Astfel creşte unghiul fată de orizont al lobului principal. 2) Este mai uşor de construit în această formă, deoarece radialele sunt în prelungirea ancorelor. 3) În această formă pe radiale se depozitează mai puţină apă (şi deci şi gheaţă) 4@ Prin înclinarea radialelor cu un anumit unghi faţă de orizontală, impedanţa de intrare la rezonanţă Zin poate fi adusă la aproximativ 52Ω. 13B61J/ Cât este valoarea aproximativă a impedanţei de intrare la rezonanţă Zin, a unei antene dipol orizontal în /2 instalat la o înălţime faţă de sol mai mare de /2? 1) Zin=18Ω 2) Zin=36Ω 3) Zin=52Ω 4@ Zin=72Ω 14C61/ Care dintre metodele de mai jos este cea mai potrivită pentru a creşte (lărgi) banda de frecvenţe a unei antene directive cu elemente parazite (cum este antena Yagi de exemplu)? 1@ Folosirea unor elemente cu diametrul mai mare. 2) Folosirea unor elemente cu diametrul mai mic. 2) Folosirea unor "trapuri" pe elemente. 4) Redimensionarea distanţelor între elemenţi. 2. CARACTERISTICILE ANTENEI 01A62J/ Una din diagramele prezentate mai jos este diagrama de radiaţie tipică antenei "Long Yagi". Precizaţi care: 1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 şi 3. 02A62J/ Una din diagramele prezentate mai jos este diagrama de radiaţie tipică antenei " Dipol simplu în /2". Precizaţi care: 1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1 şi 3. 03A62J/ Una din diagramele prezentate mai jos este diagrama de radiaţie tipică antenei denumită în mod obişnuit "Beam". Precizaţi care: 1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 şi 3. 04B62K/ Care dintre figurile de mai jos ar putea fi cel mai probabil diagrama de radiaţie a antenei fir lung (Long Wire)? 1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 şi 3. 05B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiaţie în plan orizontal a antenei verticale în /4? 1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2. 06B62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiaţie a antenei denumită în mod obişnuit "Beam"? 1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1şi 3. 07C62K/ Care dintre figurile de mai jos cu certitudine nu poate reprezenta diagrama de radiaţie în plan vertical a unei antene verticale? 1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2. 08C62K/ Care dintre figurile de mai jos este diagrama de radiaţie a antenei "izotropice"? 1) Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3@ Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 2. 09B62L/ Care dintre cele trei figuri reprezintă diagrama de radiaţie în plan orizontal a unui dipol montat orizontal? 1@ Diagrama 1. 2) Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 2 şi 3. 10C62/ Una din figuri prezintă diagrama de radiaţie în plan vertical a antenei verticale cu înălţimea de 5/8. Care este aceasta? 1) Diagrama 1. 2@ Diagrama 2. 3) Diagrama 3. 4) Diagramele 1 sau 3. 11B62/ Comparată cu un dipol /2, o antenă directivă aduce un spor de semnal de două puncte pe scara Smetrului. Cât este câştigul său raportat la dipolul /2? 1) 2 dBd 2) 6 dBd 3) 9 dBd 4@ 12 dBd 12B62M/. Un emiţător cu puterea la ieşire de 50W foloseşte o antenă cu câştigul G= 6dBd. Cât de mare trebuie să fie puterea emiţătorului pentru ca folosind o antenă cu un câştig de numai 3dBd să se asigure acelaşi câmp radioelectric la recepţie? 1) 75W 2@ 100W 3) 150W 4) 300W 13B62M/ Un emiţător cu puterea la ieşire de 50 W foloseşte o antenă cu câştigul G=13 dBi. Cât de mare trebuie să fie puterea emiţătorului cu care folosind o antenă cu un câştig de 3dBi, să se asigure acelaşi câmp radioelectric la recepţie? 1) 100W 2) 200W 3) 250W 4@ 500W 14B62M Un emiţător cu puterea la ieşire de 50 W foloseşte o antenă cu câştigul G=10dBd. Cât de mare trebuie să fie puterea emiţătorului pentru ca folosind o antenă cu un câştig de 4dBd să se asigure acelaşi câmp radioelectric la recepţie? 1) 100W 2@) 200W 3) 250W 4) 500W 15B62M Un emiţător cu putere la ieşire de 50W foloseşte o antenă cu câştigul G=9dB. Cât de mare trebuie să fie puterea emiţătorului pentru ca folosind o antenă cu un câştig de 3dB să se asigure acelaş câmp radioelectric la recepţie? 1) 100W 2@) 200W 3) 250W 4) 500W 16C62 O antenă verticală cu lungimea electrică mai mică de /4 prezintă la borne o impedanţă a cărei componentă reactivă este: 1) Totdeauna inductivă. 2) Inductivă dacă antena este prevăzută cu capacitate terminală şi capacitivă dacă nu are capacitate terminală. 3) Capacitivă dacă antena este prevăzută cu capacitate terminală şi inductivă dacă nu are capacitate terminală. 4@ Totdeauna capacitivå. 17A62/ Printre caracteristicile unor antene este şi "raportul faţă/spate". Cum se defineşte acesta? 1) Este numărul de directori împărţit la numărul de reflectori. 2) Este raportul între distanţele: director-element activ şi respectiv reflector-element activ. 3@ Este raportul între puterea aparent radiată pe direcţia maximului lobului principal şi puterea aparent radiată în direcţia exact opusă. 4) Este raportul între media puterii radiată în lobul principal şi media puterii radiată în lobii secundari. 3. LINII DE TRANSMISIUNE 01B63/ Dacă L şi C sunt elemente "distribuite", ce reprezintă circuitul din figură? 1) Schema echivalentă a unui cablu coaxial. 2@ Schema echivalentă a unei linii bifilare. 3) Schema echivalentă a unui filtru de armonice. 4) Schema echivalentă a unui filtru de reţea. 02C63/ Se dau două tipuri de cablu coaxial,ambele cu impedanţa caracteristică de 50Ω şi cu izolaţia internă din polietilenă masivă (fără intruziuni de aer), dar cu diametre exterioare diferite: Cablul tip1 are diametrul de 6mm, iar cablul tip2 de 12mm. Care dintre cable are capacitatea distribuită (pF/m) mai mare?. 1) Cablul cel subţire are capacitatea mai mare, căci distanţa între armături este mai mică. 2) Cablul cel gros are capacitatea mai mare, căci conţine mai mult dielectric. 3@ Ambele cable au aceiaşi capacitate distribită. 4) Nu se poate preciza dacă nu se cunoaşte permitivitatea dielectricului. 03C63/ Impedanţa caracteristică a unui cablu coaxial depinde de permitivitatea dielectrică relativă a materialului care constituie izolaţia dintre conductorul interior (cu diametrul d) şi cel exterior (cu diametrul D), precum şi de: 1) D–d 2@ LOG(D/d) 3) D/d 4) radical(D/d) 04B63J/ O antenă la rezonanţă şi cu impedanţa la borne de 300Ω, este cuplată direct cu un fider fără pierderi, a cărui impedanţă caracteristică este de 75Ω. Ce raport de undă staţionară se obţine pe fider? 1) SWR=2 2) SWR=3 3@ SWR=4 4) SWR=5 05B63J/ La un fider cu impedanţa caracteristică de 75Ω este conectată o sarcină artificială de 50Ω. Cât este raportul de undă staţionară pe fider? 1) SWR=1,0 2@ SWR=1,5 3) SWR=2,0 4) SWR=2,5 06C63/ Un fider cu impedanţa caracteristică Zo este utilizat cu un raport de unde staţionare diferit de unitate (ne adaptare). Ce se poate spune despre raportul între tensiunea şi curentul asociate undei directe, respectiv celei reflectate, măsurate în acelaşi punct pe fider? 1@ Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu Zo. 2) Este Zo pentru unda directă şi egal cu impedanţa de sarcină pentru unda reflectată. 3) Este egal cu impedanţa de sarcină pentru unda directă şi Zo pentru unda reflectată. 4) Totdeauna ambele rapoarte sunt egale cu impedanţa de sarcină. 07C63/ Un fider este utilizat în regim ne adaptat. În acest caz cât este distanţa L între douå maxime (ventre) de tensiune învecinate? 1) L= 2@ L=/2 3) L=/4 4) L=/8 08C63/ În care din situaţiile de mai jos este foarte probabil ca impedanţa caracteristică a unui cablu coaxial să nu mai poată fi considerată ca o rezistenţă pură? 1) Când cablul are pierderi proprii extrem de mari. 2) Când cablul este utilizat la frecvenţe foarte mari. 3@ Când cablul este utilizat la frecvenţe foarte mici. 4) Când cablul are pierderi proprii extrem de mici. 09C63/ În care din situaţiile de mai jos este posibil ca la un fider coaxial raportul de unde staţionare la unul din capete să fie mic (SWR=2), deşi celălalt capăt este lăsat în gol? 1) Lungimea electrică a fiderului este un multiplu impar de /4. 2) Lungimea electrică a fiderului este un multiplu par de /4. 3@ Fiderul este lung şi/sau cu pierderi mari la frecvenţa de lucru. 4) Fiderul este strâns sub forma unei bobine (colac). 10B63/ Pe toată lungimea unui fider fără pierderi şi fără neregularităţi: 1@ SWReste totdeauna constant. 2) SWR creşte totdeauna pe măsură ce ne deplasăm în sensul de la sarcină spre emiţător. 3) SWR scade totdeauna pe măsură ce ne deplasăm, în sensul de la sarcină spre emiţător. 4) Afirmaţia de la punctul 1 este valabilă numai în cazul adaptării perfecte (SWR=1), în toate celelalte cazuri sunt valabile afirmaţiile de la punctele 2 sau 3, după cum impedanţa de sarcină este mai mare. respectiv mai mică decât cea a fiderului. 11B63/ Două reflectometre absolut identice sunt montate unul la capătul dinspre antenă, celălalt la capătul dinspre emiţător al unui fider coaxial care nu are neomogenităţi, dar are pierderi care nu pot fi neglijate. Dacă reflectometrul din spre antenă arată SWR=2 ce valoare poate indica cel din spre emiţător? 1@ Totdeauna mai mic sau cel mult egal cu cel din spre antenă. 2) Totdeauna mai mare sau cel mult egal cu cel din spre antenă. 3) Valabil răspunsul de la pct.1 dacă modulul impedanţei antenei este mai mic decât impedanţa caracteristică a fiderului, sau cel de la pct.2 în cazul contrar. 4) Valabil răspunsul de la pct.1 dacă impedanţa antenei are caracter inductiv, sau cel de la pct.2 dacă are caracter capacitiv. 12B63/ Impedanţa caracteristică a unei linii de transmisiune (a unui fider) pentru o frecvenţă dată este: 1) Impedanţa unităţii de lungime de linie (Ohmi/metru). 2@ Impedanţa care conectată ca sarcină nu reflectă energie. 3) Impedanţa de intrare când linia lucrează în scurtcircuit. 4) Impedanţa de intrare când linia lucrează în gol. 13B63/ La bornele fiderului unei antene s-a măsurat un raport de unde staţionare SWR=2.Este posibil să se îmbunătăţească raportul de unde staţionare pe acest fider dacă între el şi emiţător se intercalează un circuit suplimentar de adaptare (TRANSMATCH)? 1) Da, dar numai dacă atenuarea proprie a fiderului nu este prea mare. 2@ Nu. SWR pe fider va rămâne acelaşi în această situaţie. 3) Da, totdeauna se îmbunătăţeşte SWR pe fider dacă între el şi Tx se intercalează un Transmatch. 4) În funcţie de structura schemei Transmatch-ului, SWR pe fider poate să crească sau să scadă. 14B63L/ Un reflectometru de bună calitate montat la ieşirea unui emiţător, indică în funcţionare o putere în undă directă de 150 W şi o putere în undă reflectată de 25 W. Care este puterea utilă care se debitează la intrarea în fider? 1@ 125W 2) 150W 3) 175W 4) radical(150x150-25x25)=122,5 W 15D63/ Un reflectometru de bună calitate este prevăzut cu două moduri de lucru pentru a măsura raportul de undă staţionară (SWR): În modul 1 se citesc separat puterea directă şi puterea reflectată (câte 8 subgame pentru fiecare) şi se calculează SWR. În modul 2 se comută instrumentul pe poziţia "calibrare" şi cu ajutorul unui potenţiometru se aduce indicaţia instrumentului la cap de scală. Se comută apoi pe "măsură" şi se citeşte direct SWR. Care dintre cele două moduri de utilizare este cel mai precis? 1@ Modul 1 asigură o precizie mai bună. 2) Modul 2 asigură o precizie mai bună. 3) Amândouă modurile sunt la fel de precise, căci folosesc acelaşi cuplor direcţional. 4) La valori mari ale SWR este mai precis modul 2 ,căci se citeşte spre capătul scalei instrumentului indicator. 16E63/ Cu ajutorul unui reflectometru se măsoară raportul de unde staţionare pe un fider coaxial, găsindu-se valoarea SWR=2. Apoi se scurtează fiderul cu o bucată reprezentând aproximativ /8 şi se măsoară din nou, găsindu-se valoarea SWR=3. Se constată că cele două valori diferă cu mult mai mult decât ar corespunde preciziei de măsură a reflectometrului (atestată prin verificarea metrologică). Care din afirmaţiile de mai jos este cea mai corectă? 1) Cele două citiri sunt corecte, fiecare pentru lungimile respective ale fiderului. 2) Valoarea corectă este media aritmetică a celor două citiri. 3) Valoarea corectă este media geometrică a celor două citiri. 4@ Nici una dintre cele două citiri nu prezintă garanţia că este corectă. 17D63K/ Un cablu coaxial ideal cu impedanţa caracteristică Zo=75Ω este terminat pe o sarcină rezistivă Zs=60Ω. Pentru ce lungimi electrice ale cablului (exprimate în ) impedanţa la intrarea sa este o rezistenţă pură (nu există componentă reactivă)? (Alegeţi răspunsul cel mai complet). 1) Multiplu impar de /2. 2) Multiplu par de /2. 3) Multiplu impar de /8. 4@ Multiplu de /4 18B63J/ Un cablu coaxial cu atenuare neglijabilă şi cu impedanţă caracteristică Zo=50Ω este terminat pe o sarcină rezistivă Zs=25Ω. Cât este raportul de unde staţionare pe cablu în condiţiile date? 1) SWR=3 căci 25/50=0,5 iar SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3. 2) SWR=4 căci SWR=(50x50)/(25x25)=4. 3@ SWR=2 căci SWR=50/25=2. 4) SWR=1,73 căci SWR=radical((50+25)/(50-25))=radical(3). 19D63K/ Un cablu coaxial cu atenuarea neglijabilă şi cu impedanţa caracteristică Zo=60Ω este terminat pe o sarcină rezistivă Zs=30Ω. Se ştie că pentru anumite lungimi electrice ale cablului, impedanţa la intrarea sa (Zint) este o rezistenţă pură (nu există componentă reactivă). Care sunt valorile posibile pentru Zint în condiţiile date? 1) Numai 30Ω. 2) 30Ω, 60Ωşi 120Ω. 3@ 30Ω şi 120Ω. 4) 30Ω şi 60Ω. 20D63L/ Pe wattmetrul direcţional montat la intrarea în fiderul unui emiţător se citesc: puterea în undă directă Pd= 100W şi puterea în undă reflectată Pr=25w. Cât este raportul de unde staţionare (SWR) în punctul de măsură? 1) SWR=100/25=4 2) SWR=rad 100/25 = rad4 = 2 3@ radical(25/100)=radical(1/4)=0,5; SWR=(1+0,5)/(1-0,5)=3 4) 25/100=0,25; SWR=(1+0,25)/(1-0,25)=1,66 21B63/ Cu ajutorul unei sonde de tensiune, pe un fider s-au găsit: într-un punct de tensiune maximă Umax=100V, iar în punctul de tensiune minimă cel mai apropiat Umin=50V. Cât este raportul de unde staţionare (SWR) în zona controlată? 1) SWR=(100+50)/(100-50)=3 2) SWR=radical((100+50)/(100-50))=radical(3)=1,73 3@ SWR=100/50 = 2 4) SWR=radical(100/50)=radical(2)=1,41 22A63M/ Dacă scade frecvenţa de lucru ce se întâmplă cu pierderile în dielectricul fiderului? 1@ Scad totdeauna. 2) Cresc totdeauna. 3) Rămân constante. 4) Depinde de tipul dielectricului. 23A63M/ Dacă se creste frecvenţa de lucru ce se întâmplă cu pierderile în dielectricul fiderului? 1) Scad totdeauna. 2@ Cresc totdeauna. 3) Rămân constante. 4) Depinde de tipul dielectricului. VII. PROPAGARE 01B70J/ Analizaţi figura de mai jos şi stabiliţi care este “zona de tăcere”. 1) Zona 1. 2@ Zona 2. 3) Zona 3. 4) Zonele 1+3. 02B70J/ Analizaţi figura de mai jos şi stabiliţi care este “zona de undă directă”. 1@ Zona 1. 2) Zona 2. 3) Zona 3. 4) Zonele 2+3. 03B70J/ Analizaţi figura de mai jos şi stabiliţi care este “zona de propagare prin salt (skip)”. 1) Zonele 1+2. 2) Zona 2. 3@ Zona 3. 4) Zona 1. 04B70J/ Analizaţi figura de mai jos şi stabiliţi care este zona denumită în mod obişnuit “de noapte” pentru banda de 80m. 1) Zona 1. 2) Zona 2. 3@ Zona 3. 4) Zonele 1+2. 05C70K/ Ce se înţelege prin "condiţii de E sporadic"? 1) Variaţii în înălţimea stratului "E" cauzate de modificarea numărului de pete solare. 2) Creşteri rapide ale nivelului semnalului în VHF, datorate urmelor de meteoriţi la înălţimea stratului "E". 3@ Condiţii de apariţie a unor pete de ionizare densă la înălţimea stratului "E". 4) Canale parţiale de propagare troposferică la înălţimea stratului "E". 06C70K/ Cum se numesc condiţiile de propagare în care se obţin reflexii de pete mobile cu ionizare relativ densă ce apar sezonier la înălţimea stratului "E"? 1) Aurora boreală. 2) Meteo skatter. 3) Ducting. 4@ E sporadic 07C70K/ în ce regiuni ale pământului apare cel mai frecvent fenomenul "E sporadic"? 1@ În regiunile ecuatoriale. 2) În regiunile Arcticei. 3) În regiunile hemisferei nordice. 4) În regiunile polare. 08B70K/ În care dintre benzile de amator menţionate mai jos este probabilitatea mai mare de apariţie a propagării prin "E sporadic"? 1) În banda de 2m. 2@ În banda de 6m. 3) În banda de 20m. 4) În banda de 80m. 09D70K/ Care pare să fie cauza principală a apariţie condiţiilor de "E sporadic"? 1@ Intersecţia de curenţi de aer. 2) Petele solare. 3) Inversiunile termice. 4) Meteoriţii. 10C70L/ Ce este "fadingul selectiv"? 1@ Efectul de fading cauzat de defazajul variabil între undele radio ale eceleiaşi transmisiuni- captate concomitent la recepţie pe trasee puţin diferite. 2) Efectul de fading cauzat de variaţiile de orientare a antenelor directive ("beam"-uri). 3) Efectul de fading cauzat de modificări importante ale înălţimii straturilor ionizate. 4) Efectul de fading cauzat de diferenţa de timp între staţiile de emisie şi de recepţie. 11C70L/ Cum se numeşte efectul de propagare provocat de defazajul variabil între unde radio ale aceleiaşi transmisiuni, captate concomitent la recepţie pe trasee puţin diferite? 1) Rotaţie Faraday. 2) Recepţie în "diversity" 3@ Fading selectiv. 4) Diferenţă de fază. 12C70L/ Care este cauza principală a fadingului selectiv? 1) Mici schimbări inevitabile în orientarea antenei directive (beam) la recepţie. 2) Schimbări importante a înălţimii straturilor ionosferei. 3) Decalajul de timp între staţiile de emisie şi de recepţie. 4@ Defazajul variabil între unde radio ale aceleiaşi transmisiuni, captate concomitent la recepţie pe trasee puţin diferite. 13B70L/ Ce tipuri de emisiuni sunt afectate cel mai mult de fadingul selectiv? 1) A1A şi J3E. 2@ F3E şi A3E. 3) SSB şi AMTOR. 4) SSTV şi CW. 14B70L/ În funcţie de lărgimea de bandă ocupată a semnalului transmis, în care caz efectul fadingului selectiv este mai pronunţat? 1@ Totdeauna la semnalele de bandă largă. 2) Totdeauna la semnalele de bandă îngustă. 3) La semnalele de bandă îngustă numai în cazul propagării pe "traseul lung" (long path). 4) La semnalele de bandă îngustă numai în cazul propagării pe "traseul scurt" (short path). 15C70M/ Ce efect are "propagarea pe auroră" asupra semnalului transmis? 1) Creşte inteligibilitatea semnalelor SSB. 2) Creşte inteligibilitatea semnalelor MF şi MP. 3) Tonul semnalelor CW devine mai pur. 4@ Semnalele CW capătă un "tremolo" (fluttery tone). 16C70M/ În ce condiţii la propagarea pe auroră semnalul CW capătă un "tremolo" (fluttery tone)? 1) Din cauza rotaţiei pământului numai la propagarea de la Est la West. 2) Din cauza rotaţiei pământului numai la propagarea de la West la Est. 3@ Totdeauna pe aurora. 4) Totdeauna pe unda directã. 17B70M/ Care este cauza cea mai probabilă a apariţiei aurorei Boreale? 1) Creşterea numărului de pete solare. 2) Scăderea numărului de pete solare. 3@ Bombardamentul cu particule puternic ionizante emise de soare. 4) Norul de micro meteoriţi concentrat de forţa centrifugă în zona polară. 18B70M/ În ce direcţie trebue îndreptată o antenă directivă situată în hemisfera nordică pentru a utiliza optim propagarea pe auroră? 1) Spre Sud. 2@ Spre Nord 3) Spre Est. 4) Spre West. 19B70M/ Unde anume în ionosferă este situată aurora Boreală? 1) La înălţimea stratului F1. 2) La înălţimea stratului F2. 3@ La înălţimea stratului E. 4) La înălţimea stratului D. 20B70M/ Care dintre modurile de lucru enumerate mai jos sunt cele mai potrivite în condiţiile propagării pe auroră? 1@ CW. 2) SSB şi FM. 3) FM şi PM4) 4) DSB şi RTTY. 21B70N/ Cum se explică faptul că "orizontul radio" depăşeşte orizontul geometric? 1) Prin propagarea pe stratul E. 2) Prin propagarea pe stratul F. 3) Prin propagarea pe straturile E şi F. 4@ Prin curbarea traseului undelor radio. 22B70N/ Aproximativ cu ce procent creşte orizontul radio faţă de orizontul geometric? 1@ 15% 2) 50% 3) 100% 4)200% 23B70/ Aproximativ la ce distanţă este limitată în mod obişnuit propagarea în VHF? 1@ 1000km 2) 2000km 3) 3000km 4) 4000km 24B70/ Care dintre fenomenele de propagare este cauza cea mai probabilă, dacă un semnal VHF este recepţionat la o distanţă mai mare de 1000km? 1) Absorbţie în stratul D. 2) Rotaţie Faraday. 3@ Ghid ("ducting") troposferic. 4) Difracţie pe creastă. 25C70/ Ce se întâmplă din punct de vedere energetic cu undele electromagnetice care se propagă în spaţiu, dacă acestea se ciocnesc cu particule ionizate? 1@ Totdeauna undele pierd din energie. 2) Dacă particulele sunt încărcate negativ, undele câştigă energie. 3) Dacă particulele sunt încărcate pozitiv, undele câştigă energie. 4) Nu se petrece nici o schimbare, deoarece undele electromagnetice nu conţin substanţă fizică. VIII. MĂSURĂTORI 1. EFECTUAREA MĂSURĂTORILOR 01D81L/ O bucată de cablu coaxial de lungime l este lăsată în gol la un capăt, iar la celălalt, cele două conductoare sunt conectate împreună formând o mică buclă, cu care se cuplează un dipmetru. Ce lungime electrică are bucata de cablu la frecvenţa cea mai mică pentru care se obţine un dip la aparat? 1) l=/8 2@ l=/4 3) l=/2 4) l= 02B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 100MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 1ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 1Hz. 2) 10Hz. 3@ 100Hz. 4) 1000Hz. 03B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 100MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 10ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 1Hz. 2) 10Hz. 3) 100Hz. 4@ 1000Hz. 04B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 10MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 10ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 1Hz. 2) 10Hz. 3@ 100Hz. 4) 1000Hz. 05B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 10MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 1ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 1Hz. 2@ 10Hz. 3) 100Hz. 4) 1000Hz. 06B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 30MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 10ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 100Hz. 2) 200Hz. 3@ 300Hz. 4) 400Hz. 07B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 20MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 10ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 100Hz. 2@ 200Hz. 3) 300Hz. 4) 400Hz. 08B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 20MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 5ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 1Hz. 2) 10Hz. 3@ 100Hz. 4) 1000Hz. 09B81J/ Care este eroarea absolută cu care se măsoară frecvenţa de 100MHz folosind un frecvenţmetru digital a cărui bază de timp internă este garantată la 5ppm (părţi per milion)? (se neglijază eroarea numărătorului şi a porţii). 1) 10Hz. 2) 50Hz. 3@ 500Hz. 4) 1000Hz. 10B81J/ Se ştie că prin regulament (art.10) toleranţa maximă de frecvenţă permisă este de 0,05%. Exprimaţi această valoare în ppm. 1) 5ppm. 2) 50ppm. 3@ 500ppm 4)5000ppm. 11D81J/ Un calibrator cu cuarţ cu frecvenţa fundamentală de 1MHz este garantat la 50ppm. Dacă se face abstracţie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absolută puteţi conta când este folosit pe armonica a 20-a? 1) 50Hz. 2) 100Hz. 3) 500Hz. 4@ 1kHz. 12D81J/ Un calibrator cu cuarţ cu frecvenţa fundamentală de 100kHz este garantat la 50ppm. Dacă se face abstracţie de alte erori (sistematice sau de operator), pe ce eroare absolută puteţi conta când este folosit pe armonica a 20-a? 1) 50Hz. 2@ 100Hz. 3) 500Hz. 4 1kHz. 13D81K/ Ce se întâmplă dacă dip-metrul este prea strâns cuplat cu circuitul pe care-l testaţi? 1) Creşte conţinutul de armonice, deci "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 2@ Cresc erorile de măsură din cauza desacordului reciproc (dip-metru _ circuit testat). 3) Creşte factorul de calitate Q al circuitului testat, deci "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 4) Din cauza intermodulaţiei "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 14D81K/ Ce se întâmplă dacă dip-metrul este prea strâns cuplat cu circuitul pe care-l testaţi? 1) Creşte factorul de calitate Q al circuitului testat, deci "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 2) Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 3@ Se intensifică fenomenul de "târâre" reciprocă a frecvenţei, cu toate consecinţele sale. 4) Scade în intensitate fenomenul de "târâre" reciprocă a frecvenţei, cu toate consecinţele sale. 15D81K/ Ce se întâmplă dacă dip-metrul este prea strâns cuplat cu circuitul pe care-l testaţi? 1) Creşte puterea absorbită de la dip-metru şi "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 2) Scade factorul de calitate Q al circuitului testat, deci "dip"-ul devine greu de observat sau lipseşte cu desăvârşire. 3@ Este posibil să apară două "dip"-uri pe două frecvenţe cu valori distincte: unul când reglaţi frecvenţa de la valori mici la cele mari şi altul când reglaţi în sens invers. 4) Nu este afectată precizia citirii, dar deviaţia indicatorului poate depăşi scala. 16D81K/ La testarea cu dip-metrul a unui circuit oscilant simplu LC, observaţi că frecvenţa la care se obţine "dip"-ul depinde foarte mult de sensul în care manipulaţi aparatul (de la frecvenţe mari la cele mici sau invers).Care este cauza cea mai probabilă a acestui fenomen? 1) Cuplajul cu circuitul testat este prea slab. 2@ Cuplajul cu circuitul testat este prea strâns (prea puternic). 3) Fenomenul apare numai la dip-metrele alimentate la reţea, din cauza capacităţii acesteia faţă de pământ. 4) Circuitul testat nu este legat la pământ (împământat). 17D81L/ O bucată de cablu coaxial de lungime l este legată în scurt-circuit la un capăt, iar la celălalt, cele două conductoare sunt conectate împreună formând o mică buclă, cu care se cuplează un dipmetru. Ce lungime electrică are bucata de cablu la frecvenţa cea mai mică pentru care se obţine un dip la aparat? 1) l=/8 2) l=/4 3@ l=/2 4) l= 2. INSTRUMENTE DE MĂSURĂ 01C82/ Ce este un standard de frecvenţă (frequency standard)? 1) Frecvenţa unei reţele (Net) standard de comunicaţii radio. 2@ Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal cu frecvenţa foarte exact cunoscută şi menţinută. 3) Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al cărui spectru este uniform distribuit (zgomot alb). 4) Un dispozitiv sau aparat care produce un semnal al cărui spectru conţine componente distribuite după legea lui Gauss (semnal Gaussian). 02B82J/ Ce fel de semnal produce un generator de tip "marker de frecvenţă"? 1@ Un semnal dreptunghiular cu frecvenţa precis cunoscută şi menţinută. 2) Un semnal vobulat pentru studiul răspunsului în frecvenţă a circuitelor. 3) Un semnal al cărui spectru este uniform distribuit (zgomot alb). 4) Un semnal al cărui spectru conţine componente cu frecvenţe generate la întâmplare, care simulează traficul în banda respectivă. 03B82J/ La ce foloseşte un generator de tip "marker de frecvenţă"? 1) Ca frcvenţmetru cu citire directă pentru semnale foarte slabe (cu nivel mic). 2@ pentru calibrarea în frecvenţă a receptoarelor sau a vobulatoarelor. 3) Ca excitator pentru emiţătoarele cu modulaţie de frecvenţă (MF). 4) Pentru măsurarea directă a lungimii de undă a semnalelor. 04B82J/ Ce altă denumire mai folosesc radioamatorii pentru generatorul de tip "marker de frecvenţă"? 1) Generator de zgomot alb. 2) Generator vobulat (vobler). 3@ Calibrator cu cuarţ. 4) Scală digitală. 05B82K/ Ce este un dip-metru? 1) Un generator de tip "marker de frecvenţă", asociat cu un voltmetru electronic. 2) Un mic receptor asociat cu voltmetru electronic.pentru măsurarea nivelului. 3) Un oscilator RC cu frecvenţă variabilă, căruia i se supraveghează regimul cu un indicator analogic 4@ Un oscilator LC cu frecvenţă variabilă, căruia i se supraveghează regimul cu un indicator analogic 06B82K/ care este utilizarea principală (tipică) a dip-metrului? 1) Măsurarea precisă a intensităţii câmpului electromagnetic. 2) Măsurarea precisă a frecvenţei semnalelor slabe (cu nivel mic). 3) Măsurarea aproximativă a puterii reflectate în circuite ne adaptate. 4@ Măsurarea aproximativă a frecvenţei de rezonanţă a circuitelor. 07C82K/ Care este principiul de funcţionare a "dip-metrului"? 1) Undele reflectate pe frecvenţa de lucru a dip-metrului scad deviaţia indicatorului acestuia. 2@ Când circuitul oscilant măsurat este la rezonanţă pe frecvenţa dip-metrului,se modifica deviaţia indicatorului acestuia deoarece creşte puterea transferată. 3) Cu cât puterea emiţătorului este mai mare, cu atât scade curentul de reacţie al oscilatorului dip-metrului şi scade indicaţia pe instrumentul acestuia. 4) Armonicele oscilatorului dip-metrului produc o creştere a factorului de calitate Q al circuitului măsurat, fenomen pus în evidenţă de instrumentul indicator. IX. INTERFERENŢE 1. INTERFERENŢE SI IMUNITATE 01B91J/ Care din aparatele menţionate în continuare este cel mai probabil să constitue un perturbator de RF "de bandă largă"? 1) Întrerupător de perete pentru iluminat. 2) Lampă (bec) cu incandescenţă. 3) Telefon celular. 4@ Bormaşină electrică de mână cu comutaţie proastă (colector/ perii defecte). 02B91J/ Care din aparatele menţionate în continuare este cel mai probabil să constitue un perturbator de RF "de bandă largă"? 1@ Aspirator de praf cu comutaţie proastă (colector/ perii defecte). 2) Lampă (bec) cu incandescenţă. 3) Telefon celular. 4) Întrerupător de perete pentru iluminat. 03B91J/ Care din aparatele menţionate în continuare este cel mai probabil să constitue un perturbator de RF "de bandă largă"? 1) Întrerupător de perete pentru iluminat. 2@ Uscător de păr cu comutaţie proastă (colector/ perii defecte). 3) Telefon celular. 4) Lampă (bec) cu incandescenţă. 04C91/Dacă recepţia în banda de radiodifuziune în unde medii este interferată "pe canalul imagine"de catre un emiţător de amator din apropiere, în ce bandă este cel mai probabil că lucrează acesta? 1) UHF. 2) VHF. 3) 29 MHz. 4@ 1,8 MHz. 05B91/ Ce gen de perturbaţii este cel mai probabil (şi caracteristic) dacă într-un receptor TV perturbatorul de RF pătrunde direct în modulul de FI (calea comună)? 1@ Imaginea este perturbată. 2) Numai sunetul este perturbat. 3) Canalele se comută haotic. 4) Recepţia este total blocată. 06C91K/ Oscilaţiile parazite în emiţătoarele de amator constitue una din tipurile de interferenţe (RFI) posibile.Acestea se caracterizează prin: (alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Sunt totdeauna pe o frecvenţă mult mai mare decât cea de lucru. 2) Sunt totdeauna pe o frecvenţă mai mică decât cea de lucru. 3) Sunt totdeauna pe o frecvenţă multiplu celei de lucru. 4@ Frecvenţa lor nu este totdeauna legată direct de cea de lucru. 07D91K/ Oscilaţiile parazite în emiţătoarele de amator constitue una din tipurile de interferenţe (RFI) posibile.Acestea se caracterizează prin: (alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1@ Pot să nu fie permanente şi nici pe frecvenţă constantă. 2) Totdeauna sunt permanente şi pe frecvenţă constantă. 3) Totdeauna sunt sporadice dar pe frecvenţă constantă. 4) Totdeauna sunt pe frecvenţă constantă. 08C91K/ Oscilaţiile parazite în emiţătoarele de amator constitue una din tipurile de interferenţe (RFI) posibile.Acestea se caracterizează prin: (alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Sunt totdeauna pe o frecvenţă foarte stabilă, dar mult mai mare decât cea de lucru. 2@ Frecvenţa lor nu este totdeauna legată direct de cea de lucru şi nu este stabilă. 3) Frecvenţa lor nu este totdeauna legată direct de cea de lucru, dar este foarte stabilă. 4) Sunt totdeauna pe o frecvenţă foarte stabilă, dar mai mică decât cea de lucru. 09B91/ Ce se înţelege prin "Compatibilitate Electromagnetică"? (Alegeţi răspunsul cel mai complect.) 1) Situaţia în care polarizarea antenei de recepţie corespunde cu polarizarea undei recepţionate. 2) Situaţia în care polarizarea undei directe corespunde cu polarizarea undei reflectate. 3) Situaţia în care polarizarea undelor emise corespunde celei optime pentru propagarea pe traseul respectiv. 4@ Situaţia în care echipamentele (aparatele) de RF care funcţionează în vecinătate nu se perturbă reciproc. 2. CAUZELE INTERFERENŢELOR IN ECHIPAMENTE ELECTRONICE 01B92/ O emisiune cu semnal pur sinusoidal: 1) Nu produce niciodată interferenţe. 2) Poate conţine armonice care să producă interferenţe. 3) Poate conţine semnale ne dorite, care să producă interferenţe. 4@ Poate produce interferenţe. 02C92K/ Într-un emiţător se foloseşte un oscilator cu cuarţ pe 8MHz, urmat de mai multe multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x3. În acest caz dacă nu se iau măsuri speciale, se pot produce interferenţe în vecinătate, cel mai probabil în: 1) Receptoarele pe 3,5 MHz. 2@ Receptoarele de Radiodifuziune MF (88108MHz). 3) Emiţătoarele de 10MHz. 4) În niciunul din cazurile precedente. 03C92J/ Oscilaţiile parazite pe frecvenţe mai mici decât cea de lucru pot apare: 1) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a condensatoarelor de decuplare. 2) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a conexiunilor montajului. 3@ Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a şocurilor de RF. 4) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a condensatoarelor de cuplaj. 04C92J/ Oscilaţiile parazite pe frecvenţe mai mari decât cea de lucru pot apare: 1) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a condensatoarelor de decuplare. 2@ Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a conexiunilor montajului. 3) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a şocurilor de RF. 4) Pe frecvenţa de rezonanţă proprie a condensatoarelor de cuplaj. 05C92K/ Într-un emiţător se foloseşte un oscilator cu cuarţ pe frecvenţa de 12MHZ, urmat de mai multe multiplicatoare, din care primele trei sunt: x2; x2; x2. În acest caz dacă nu se iau măsuri speciale, se pot produce interferenţe în vecinătate, cel mai probabil în: 1) Receptoarele pe 3,5 MHz. 2) Receptoarele de Radiodifuziune MA în unde medii. 3) Receptoarele de TV în canalele UHF. 4@ Receptoarele de Radiodifuziune MF (88108MHz). 06C92L/ Care din tipurile de semnal menţionate în răspunsuri prezintă cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator audio "hi-fi" din vecinătate? 1) Modulaţie de frecvenţă (MF). 2) Modulaţie de fază (MP) 3) Telegrafie prin deviaţie de frecvenţă. 4@ Modulaţie de amplitudine 07C92L/ Care din tipurile de semnal menţionate în răspunsuri prezintă cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator audio "hi-fi" din vecinătate? 1) Modulaţie de frecvenţă (MF). 2) Modulaţie de fază (MP) 3@ Modulaţie cu bandă laterală unică (SSB). 4) Manipulaţie telegrafică prin deviaţie de frecvenţă. 08C92L/ Care din tipurile de semnal menţionate în răspunsuri prezintă cea mai mare probabilitate de a perturba un amplificator audio "hi-fi" din vecinătate? 1@ Modulaţie cu dublă bandă laterală (DSB). 2) Modulaţie de frecvenţă. 3) Modulaţie de fază 4) Modulaţie unghiulară. 3. MASURI IMPOTRIVA INTERFERENŢELOR 01C93/ Este stabilit că perturbaţi o "staţie" de ascultare "HI-FI" din vecinătate şi că zgomotele rezultate se aud în difuzoare (boxe) chiar dacă aceasta este oprită (ne alimentată). Care este remediul cel mai probabil? 1) Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de ieşire mai mare. 2) Se va reface acordul transmatchului pentru o capacitate de ieşire mai mică. 3@ Ecranarea firelor de legătură cu boxele la aparatul perturbat. 4) Suplimentarea filtrului de reţea la staţia dumneavoastră. 02B93/ Care este prima măsură pe care se recomandă să o luaţi dacă sunteţi sesizat că perturbaţi în vecinătate? 1@ Vă asiguraţi că în locuinţa dumneavoastră nu produceţi asemenea perturbaţii. 2) Deconectaţi de la reţea echipamentele proprii de emisie. 3) Anunţaţi telefonic serviciul de protecţie a radiorecepţiei. 4) Căutaţi să identificaţi care este radioamatorul din vecinătate care perturbă. 03C93/ Şocul de RF bifilar pe ferită montat la borna de antenă a receptorului TV perturbat (braid-breaker) reduce efectul perturbatorilor: 1) De orice natură, dacă pătrund prin cablul coaxial al antenei. 2) Care circulă în antifază pe cablul coaxial. 3@ Care circulă în fază pe cablul coaxial. 4) Numai pe cele de tip "de bandă largă".

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

The Home of FOX HUNTING